Analiză științifică. O furtună solară majoră ar putea declanșa un colaps al rețelei globale de sateliți în mai puțin de trei zile
O nouă analiză științifică ridică un semnal de alarmă fără precedent: o furtună solară majoră ar putea declanșa un colaps al rețelei globale de sateliți în mai puțin de trei zile, cu efecte în lanț asupra comunicațiilor, navigației și infrastructurii digitale de care depinde societatea modernă. Specialiștii avertizează că nivelul actual de aglomerare din jurul Pământului face planeta mult mai vulnerabilă decât în urmă cu doar câțiva ani.

De ce este Pământul mai expus ca niciodată
Orbita joasă a Pământului a devenit extrem de aglomerată. În prezent, aproximativ 14.000 de sateliți se află în funcțiune, de peste trei ori mai mulți decât în 2018. Dezvoltarea accelerată a constelațiilor comerciale, precum sistemele de internet prin satelit, a transformat spațiul apropiat de Terra într-un ecosistem fragil, care funcționează doar printr-un control precis și permanent.
Această densitate ridicată face ca orice perturbare majoră să aibă consecințe rapide și greu de controlat, scriu cei de la The Hill.
Furtunile solare și efectul de domino din spațiu
În contextul actualului maximum solar – o perioadă de activitate intensă a Soarelui – riscurile cresc semnificativ. Ejecțiile de masă coronală pot afecta câmpul magnetic al Pământului și pot perturba grav funcționarea sateliților.
Potrivit calculelor cercetătorilor, pierderea controlului asupra sateliților pentru doar câteva zile ar fi suficientă pentru a declanșa coliziuni majore, care, la rândul lor, ar genera mii de fragmente. Aceste resturi ar lovi alți sateliți, declanșând o reacție în lanț cunoscută sub numele de efectul Kessler.
Trei zile care pot face diferența
Studiul arată că, în scenariul unei furtuni solare severe, operatorii ar avea la dispoziție mai puțin de trei zile pentru a preveni o coliziune catastrofală. Spre comparație, în urmă cu câțiva ani, fereastra de reacție era de ordinul lunilor.
Chiar și o întrerupere temporară a controlului, de numai 24 de ore, ar putea genera un risc semnificativ, cu șanse reale de a declanșa o reacție în lanț devastatoare pentru infrastructura spațială.
Ce ar însemna un colaps al sateliților pentru viața de zi cu zi
Consecințele nu s-ar limita la spațiu. Un astfel de eveniment ar putea afecta direct:
- sistemele GPS și de navigație,
- rețelele globale de comunicații,
- serviciile bancare și de tranzacții,
- infrastructura energetică și de transport.
Într-un scenariu extrem, anumite regiuni ar putea deveni temporar inaccesibile din punct de vedere tehnologic, iar revenirea la normal ar putea dura săptămâni sau chiar luni.
Lecțiile trecutului: când Soarele a mai făcut istorie
Cel mai cunoscut exemplu rămâne evenimentul Carrington din 1859, cea mai puternică furtună solară documentată vreodată. La acea vreme, aurorele boreale au fost vizibile până în zone neobișnuit de sudice, iar sistemele de telegraf au fost grav afectate.
O furtună de intensitate similară, produsă în prezent, ar avea un impact incomparabil mai mare, având în vedere dependența masivă a societății moderne de tehnologie și sisteme electronice.
Deși furtunile solare recente nu au produs daune majore, experții avertizează că este doar o chestiune de timp până la un eveniment extrem. Creșterea accelerată a numărului de sateliți, combinată cu intensificarea activității solare, transformă spațiul din jurul Pământului într-un punct critic pentru siguranța globală.
În lipsa unor măsuri coordonate de monitorizare și prevenție, următoarea furtună solară majoră ar putea deveni nu doar un fenomen astronomic spectaculos, ci un test dur pentru reziliența tehnologică a omenirii.

































