„1 din 5 cupluri are probleme de infertilitate, dar peste 95% din cazuri pot fi rezolvate”. Un medic specialist explică totul
România stă cam prost la capitolele fertilitate și nașteri. Unul din cinci cupluri are probleme, dar sunt și soluții! Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist Obstetrică-Ginecologie, cu supraspecializare în Infertilitate, a răspuns la cele mai multe dintre întrebările care pot apărea pe marginea unui asemenea subiect. Și a oferit detalii noi despre programul național inițiat de Ministerul Familiei, program care susține cuplurile infertile asigurând în jur de 80% din cheltuielile pentru tratamentele și intervențiile medicale necesare în vederea obținerii unei sarcini.
Se înregistrează de mai bine de 50 de ani încoace cifre din ce în ce mai mici în ceea ce privește natalitatea la noi în țară. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2022 au fost înregistrate cele mai puține nașteri: doar 170.000, față de aproximativ 200.000 câte au fost în anul precedent.
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist Obstetrică-Ginecologie, cu supraspecializare în Infertilitate, a explicat de ce se confruntă din ce în ce mai multe cupluri cu problema infertilității și care sunt soluțiile. Veștile sunt bune: „Peste 95% din cazuri pot fi rezolvate”. În acest dialog, care poate fi urmărit și pe canalul de YouTube Click!, medicul a punctat următoarele aspecte:
Dr. Andreas Vythoulkas: „Există un program național care susține cuplurile infertile din toată țara”
- Ar trebui să bănuiască faptul că se pot confrunta cu o problemă de infertilitate toate cuplurile care după un an de contact sexual neprotejat nu obțin o sarcină.
- Din decembrie 2022 Ministerul Familiei a lansat un program național de ajutare a cuplurilor sau femeilor singure care se confruntă cu probleme de infertilitate. Sunt oferite două vauchere de 1.000 de euro și, respectiv, de 2.000 de euro, pentru a acoperi cheltuielile necesare atât tratamentelor, cât și procedurilor medicale necesare unei obțineri de sarcină.
- Fereastra fertilă la femei este limitată, spre deosebire de bărbați, care pot face copii și la vârste foarte înaintate.
- Perioada fertilă optimă la femei, din punct de vedere medical, este în intervalul 20-22 de ani.
- Cu cât înaintăm în vârstă, calitatea materialului nostru genetic scade și crește riscul de sarcini cu malformații.
- Femeile ar trebui să aibă o primă sarcină măcar până la vârsta de 30 de ani.
- Cele care nu doresc să devină mame până la 30 de ani ar trebui să ia în calcul recoltarea de ovocite și congelarea acestora, pentru a fi asigurate pe viitor că pot obține o sarcină cu material genetic propriu.
- Nu toate cazurile de infertilitate se rezolvă cu fertilizare in vitro.
- Există și cazuri de infertilitate care au o rezolvare mult mai ușoară.
- Nu toate fertilizările in vitro reușesc din prima, dar cu un plan bine conceput de medic și cu răbdare și perseverență din partea pacienților se obține o sarcină în majoritatea cazurilor, în câteva luni.
Dr. Andreas Vythoulkas: „În categoria cazuri dificile, am obținut în jur de 8.000 de sarcini”
Sunteți medic specialist pe probleme de infertilitate. Câți copii ați adus pe lume în cariera dumneavoastră, până acum?
În categoria sarcini greu obținute, cu tratamente efectuate cu succes, 7-8.000. Dar jumătate dintre acestea sunt nașteri asistate și de mine. Pentru că sunt foarte mulți care vin la mine și din țară, și din străinătate – din Spania, din Italia, din Germania... Și nu pot supraveghea toate aceste cazuri până în momentul nașterii.
Care este cea mai mare satisfacție pe care o aveți?
Simt o mare bucurie atunci când, peste luni sau ani, vin părinții la tine în vizită, cu acești copii. Sunt momente extraordinare.
Este adevărat că unul din cinci români care sunt la o vârstă fertilă se confruntă cu probleme de infertilitate?
Da, și nu este doar problema românilor. La nivel internațional, procentele sunt similare. Natalitatea scade și oamenii mai în vârstă sunt mult mai mulți decât cei tineri. Sperăm ca acest program pornit la nivel național în decembrie 2022 să ajute. Exista un program similar la nivelul Primăriei București, dar Bucureștiul nu este România, ci doar 15%. Acum acest program este la Ministerul Familiei și susține cuplurile infertile din toată țara ca să poată face tratamente care sunt foarte costisitoare pentru unii.
Și cum anume vine acest program în ajutorul oamenilor?
Este un program la care pot aplica 99,9% din cuplurile sau femeile care au vârste între 20 și 45 de ani. Nu mai există restricțiile de dinainte, s-au eliminat toate. Înainte puteam ajuta doar femeile cu o anumită rezervă de AMH, care indică hormonul Anti-Mullerian responsabil pentru rezerva ovariană. Acum singura condiție este ca cei care formează cuplul să fie asigurați, să lucreze, să poată dovedi că plătesc taxele de sănătate. Statul ajută acum cu o sumă totală de 3.000 de euro – un vaucher de 1.000 de euro pentru medicamente și 2.000 de euro pentru procedura propriu-zisă. Este adevărat că mai sunt și alte costuri, cum sunt cele pentru efectuarea analizelor, dar este foarte important că acum aproape 80% din costuri sunt acoperite. Este un ajutor major! Dacă înainte oamenii puteau spune că nu pot accesa asemenea tratamente, pentru că sunt foarte costisitoare, acum nu mai există această scuză.
Care sunt celelalte condiții pentru a accesa acest program?
Este suficientă doar adeverința de asigurare de sănătate și parcurgerea pașilor de înscriere.
Trebuie neapărat să fie vorba despre cupluri?
Nu, pot accesa programul și femeile singure, care apelează la donator de spermă sau cu o rezervă ovariană redusă ori care apelează la ovocite donate. Sunt acoperite toate cazurile, este un program foarte bine gândit.
Care sunt pașii de accesare a acestui program?
Mai întâi adresarea la un medic specialist de infertilitate. În urma diagnosticării unei probleme de infertilitate, acesta emite o adeverință. Și trebuie și o adeverință eliberată de clinica autorizată pentru fertilizarea in vitro.
Dr. Andreas Vythoulkas: „Pot accesa programul și femeile singure”
Care este vârsta optimă pentru a avea o sarcină?
Din punct de vedere medical, vârsta ideală pentru a avea o sarcină este între 20 și 22 de ani. Atunci fertilitatea este maximă. Dar trebuie să fim realiști că în ziua de astăzi o femeie la vârsta aceasta se gândește la alte lucruri: face o facultate, își ia un job... Totuși, sugestia mea este ca până la 30 de ani să avem primul copil născut. Vârsta medie a femeii care făcea primul copil era acum ceva timp în jur de 24 de ani. Astăzi a crescut cu 10 ani, dar pe de altă parte femeia a rămas aceeași. Asta pentru că ovarele au vârsta lor biologică... Orice am face, lifting la ovare nu se poate face. Cu cât creștem în vârstă, calitatea materialul genetic scade. Adică nu putem compara calitatea materialului genetic a unei femei la 40 de ani cu cea a unei femei la 25 sau la 30 de ani. Este o diferență majoră. De aceea încercăm să le facem pe femei să conștientizeze că dacă doresc copii este bine să ia măsuri din timp. Nimeni nu trebuie să promoveze „Faceți copii”. Este o decizie personală. Fiecare decide pentru viața lui. Dar trebuie să fim conștienți de anumite lucruri, ca să putem lua decizii în momentul în care trebuie.
Ați întâlnit atâtea cazuri până acum. Considerați că oamenii sunt slab informați pe marginea acestui subiect?
Aceasta este problema majoră: lipsa de informare. Peste 70% din cei care se confruntă cu o problemă de infertilitate sunt cei care nu au luat decizii în momentul potrivit, timpul a trecut și apoi au avut nevoie de ajutorul unui specialist. Și faptul că nu au putut lua decizia arată faptul că nu au fost bine informați. Noi nu dăm sfaturi, ci informăm. De multe ori pacienții mă întreabă ce aș face în locul lor și le răspund că nu sunt aici pentru a spune ce aș face în locul lor. Pentru că decizia este personală, subiectivă. Rolul meu este să dau informații corecte și complete pe baza cărora oamenii să poată decide pentru viața lor.
Care este profilul pacienților care ajung la dumneavoastră la cabinet?
Cei care ajung deja la mine la cabinet știu că poate au o problemă, că e posibil să nu poată obține un copil singuri. Atunci când înțeleg că este posibil să aibă această problemă, oamenii încep să caute informații. Dar cred că ar trebui să fie informați înainte să se confrunte cu o astfel de problemă.
Cât de mult contează optimismul în astfel de cazuri?
În primul rând trebuie să fim realiști. Nu sunt optimist în cazurile în care știu că nu sunt șanse. Dar atunci când avem tot dosarul medical făcut, cam știm cu mare probabilitate dacă sunt șansele să obținem o sarcină sau nu. Și atunci când știu că sunt șanse să se rezolve, trebuie să transmit mai departe această credință pacienților, ca să le dau putere să lupte. Și am punctat asta la toate congresele medicale de specialitate la care am participat. Consider că nu este suficient ca medic să dai un diagnostic corect și să spui despre ce este vorba.
De ce?
Trebuie spus că toate tratamentele care trebuie făcute în procedurile de fertilizare sunt foarte grele, mai ales din punct de vedere emoțional, pentru femeie. Pentru că aceasta deja este supărată că are o problemă. Dacă este la o vârstă la care rezerva ovariană este redusă există și presiunea timpului... Mai este și presiunea socială, a celor din jur care întreabă „De ce tu nu ai copil? Ce faci?”... Și cred că medicii trebuie să ajute și astfel, prin susținerea emoțională a cazurilor, mai ales a femeilor. Sunt multe care nu fac față presiunii și cedează.
Ce spuneți unor pacienți pentru a-i motiva?
Întâi de toate trebuie să fiu eu motivat, să văd despre ce este vorba. La o primă întâlnire cu pacienții iau în considerare patru lucruri pe care le consider foarte importante: vârsta femeii, să văd ecografic că am un uter sănătos, să văd că ovarele produc și să am spermă din partea partenerului. Dacă toate acestea sunt ok, mă liniștesc. Dacă văd că lucrurile acestea sunt în regulă, optimismul pe care eu îl simt îl transmit. Apoi recomand un set de analize în urma căruia pot pune un diagnostic și apoi aplica tratamentul corespunzător.
Ce trebuie un cuplu să știe despre această problemă de infertilitate? Care sunt soluțiile?
Ne uităm la dosarul medical și dacă există deja un diagnostic, discutăm pe baza diagnosticului. Dar de principiu cei care ajung la cabinet nu au încă un diagnostic, așa că facem întâi investigațiile respective, pentru a putea pune un diagnostic corect și complet. Dacă ai diagnostic automat ai și soluții, adică poți aplica tratamentul corespunzător. Foarte multe cupluri consideră că trebuie să facă fertilizare în vitro. Nu e așa! Statistic vorbind, din experiență pe care o avem, doar 30% din cazurile cu infertilitate se rezolvă cu fertilizare in vitro. Alte probleme au alte soluții. Fertilizarea in vitro nu face minuni. Este un tratament pentru anumite patologii. Nu e un tratament pentru toate patologiile. Este foarte bine să se înțelagă treaba asta.
Ce credeți că ar trebui să mai fie promovat în această campanie de conștientizare pe care ați inițiat-o?
Femeile trebuie să fie un pic mai egoiste, pentru că ele au o „fereastră” de fertilitate. Bărbații nu. Un bărbat poate fi fertil și la 65 de ani și atunci nu există o presiune atât de mare asupra lui de a avea un copil, pentru că știe că poate face și mai târziu. De aceea femeile trebuie să se gândească foarte bine... Pentru că, dacă doresc să aibe un copil, trebuie să respecte „fereastra” respectivă, nu pot aștepta la nesfârșit. Trebuie să pună presiune în acest sens. Dacă partenerii se iubesc, trebuie să se gândească unul la nevoile celuilalt. Ca bărbat nu poți spune unei femei că tu vrei copil mai încolo, dacă vârsta pune deja presiune pe partenera ta.
Care sunt cazurile cele mai surprinzătoare rezolvate de dumneavoastră?
Sunt multe cazurile pe care le considerăm că sunt mai grele, cum sunt cele legate de vârsta femeii. De exemplu, atunci când ai o femeie de 46 de ani care a rămas însărcinată cu ovocite proprii, ceea ce nu este deloc ușor de obișnuit, atunci și satisfacția este foarte mare. Pentru că și mutațiile genetice sunt posibile într- un procent foarte mare.
Așadar pot apărea și sarcini cu probleme?
Da, dar mult mai puține decât la o sarcină naturală, pentru că până se face embriotransferul se face o selecție naturală. Nu facem noi selecția aceasta, ci unii embrioni pur și simplu se opresc din evoluție. În plus, avem și posibilitatea să facem teste care să acopere cu o probabilitate foarte mare, de peste 99%, dacă acel copil care vine din acel embrion este unul sănătos. La tehnologie stăm bine astăzi. Stăm mult mai puțin bine la capitolul informare.
Din cazurile de infertilitate, câte pot fi soluționate în opinia dumneavoastră?
Haideți să vă spun un număr. Din 100 de pacienți, de cupluri, care intră în cabinet, la peste 95% avem copilul. Nu e garantat că se întâmplă din prima, dar cu răbdare se ajunge la ce se dorește: un copil. Cei care au probleme de infertilitate și își doresc un copil trebuie să înțeleagă că e nevoie de setarea unui obiectiv pe termen lung: trebuie să își propună ca în următoarele șase luni să facă tot ce trebuie astfel încât să obțin o sarcină.
Care credeți, din experiența dumneavoastră, că sunt motivele pentru care se ajunge în astfel de situații de infertilitate?
De cele mai multe ori, cariera e de vină. Iată „filmul” care este valabil cam la 70% din cazuri: femeia termină facultatea, începe un job și acolo vrea să crească și face toate eforturile pentru asta. Stă și 12 ore pe zi la birou la nevoie... Are un prieten, care și el vrea să aibă succes. Și cresc amândoi, se simt bine... Dar anii trec și, la un moment dat, într-o familie, și copiii sunt o parte importantă. Nu neapărat pentru toate cuplurile, dar pentru majoritatea așa e. Și dacă nu se întâmplă o sarcină în timp util, după aceea încep frustrările, apar tot felul de probleme din cauza asta și se despart... Și după o astfel de experiență femeia rămasă singură, cu o carieră destul de bună, are acum în jur de 33 de ani. Fără partener, trebuie să o ia de la capăt. Și până găsește alt partener durează. Pentru că „prințul” nu apare așa repede. Apoi durează și până cei doi se cunosc mai bine... Și așa ajung femeile pe la 39-40 de ani la medicul de infertilitate în cabinet...
Și ce se întâmplă în cabinet?
Când vine pacienta prima dată încearcă să se scuze. Dar asta nu contează. Dacă ați ajuns aici înseamnă că sunteți conștientă că este o problemă. Și le spun așa: haideți să luăm datele pe care le avem astăzi, așa cum sunt astăzi și să vedem care este soluția. Și apoi haideți să avem un plan foarte clar, ca să ajungem la rezultatul dorit. Să stăm să plângem, gândindu-ne la ce am făcut, la ce n-am făcut nu are rost. Nu putem să schimbăm trecutul. Putem să povestim, dar nu ne ajută cu nimic. Așa cum o persoană poate a greșit cu ceva că nu a luat o decizie și eu am greșit cu altele. Cu toții greșim. Important este când ne dăm seama că este o problemă undeva, să facem ceva pentru problema respectivă, nu să stăm să ne plângem. Adică atunci când avem o problemă, să mergem acolo unde trebuie să o rezolvăm, să facem ceea ce trebuie făcut ca să o rezolvăm. Și se rezolvă. Și restul să devină istorie. Să stăm să ne plângem și să pierdem timpul, asta ne strică sinervii, ne strică moralul și ne pierde timpul, care și așa este extrem de prețios, mai ales atunci când avem o femeie cu o vârstă de peste 35 de ani.
Tot la capitolul informare și conștientizare, ce considerați că ar mai fi important de menționat?
Le spun femeilor care au 30-32 de ani că, dacă le interesează încă foarte mult cariera, ceea ce nu e neapărat greșit, este o decizie personală, ar trebui măcar să recolteze niște ovocite, să le congeleze, ca să pună deoparte material genetic la o bancă. Chiar dacă nu va fi folosit niciodată, este mai bine să fie acolo, în caz de nevoie, așa cum pui deoparte și bani la bancă. E bine să existe măcar un back-up.
Știu femeile că ar fi bine să facă asta? S-a aflat despre această soluție?
Din păcate un studiu făcut recent la nivel național arată că doar 1,7% din femeile cu vârste între 33 și 35 de ani știau că pot să congeleze material genetic. Și atunci întreb: dacă medicina a evoluat atât de mult nu ar trebui să circule și veștile despre asta?
Când își poate da seama un cuplu sau o femeie că ar putea avea probleme de infertilitate?
Dacă există contact sexual neprotejat regulat mai bine de un an și nu apare o sarcină înseamnă că există o problemă de infertilitate. Știți câte cupluri din România care au probleme de infertilitate după un an de contact neprotejat se duc la un medicul specialist de infertilitate? Foarte puține, doar 4,6%.
De ce credeți că se întâmplă asta?
Pentru că încă este o problemă tacită. În mare parte pentru că nu vrem să fim conștienți că există problema respectivă și apar tot felul de gânduri, de genul „s-a nimerit probabil să nu avem contact când trebuia”, „suntem prea stresați” etc. Găsim tot felul de scuze. Dar timpul trece astfel, iar scuzele nu prea mai au nici o bază. După aceea, partenerilor începe să le fie frică de altceva, fiecare consideră că dacă ridică o astfel de problemă, dacă încep o astfel de discuție cu partenerul, l-ar putea face vinovat pe acesta. Și fiecare poate avea teama să nu fie el de vină. Dar la cuplurile bine legate, asta nu ar trebui să fie o problemă... Pentru că problema e la nivel de cuplu și soluțiile se dau la nivel de cuplu. Nu există „problema mea” și „problema ta”. Dar cea mai mare problemă este că nu se cunoaște această definiție: dacă există contact neprotejat mai bine de un an și nu apare o sarcină se pune problema de infertilitate. Am cupluri care vin la mine nu după un an de încercări, ci după 16.
În concluzie, vă rog o scurtă recapitulare.
În România, dintre cuplurile care sunt în perioada fertilă, 1 din 5 au probleme de infertilitate. După ce ajung la medicul specialist, peste 95% sunt rezolvate. Ca să nu mai spus că sunt și cazuri foarte ușoare, care se rezolvă doar cu niște pastile ieftine, nu toată lumea are nevoie de fertilizare in vitro sau alte proceduri.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
