Ce mâncăm de Sărbători ca să nu ne punem sănătatea în pericol

29 decembrie 2019 19:04

Ultima actualizare: 6 martie 2022 17:36

Mesele îmbelşugate sunt o tradiţie la români: Crăciunul fără sarmale, cârnaţi, caltaboşi, piftie, ciorbă de porc şi cozonac e de neconceput. Însă, după o lungă perioadă de post, aceste bunătăţi reprezintă o adevărată provocare pentru organism, mai ales dacă există şi boli cronice, atrag atenţia medicii

Am aşteptat tot anul clipele de răgaz din această perioadă a Sărbătorilor şi nu de puţine ori ne-am gândit la răsfăţul culinar de care ne vom bucura împreună cu familia şi cu prietenii. Aproape că ne-am obişnuit şi cu numărul de kilograme în plus pe care le acumulăm de Sărbători, cu gândul că scăpăm de ele în anul viitor. Dr. Ileana Nicoleta Dumea, medic primar de Medicină de Familie la Spitalul Clinic Sanador din Bucureşti, explică importanţa cumpătării, mai ales pentru persoanele care au ţinut post, ce înseamnă exces alimentar şi cum ne putem proteja organismul atunci când acest exces se întâmplă.

„Weekend Adevărul“: Ce pune un doctor pe masă în ziua de Crăciun?

Dr. Ileana Nicoleta Dumea: Pe masă ar trebui puse cât mai multe alimente sănătoase, dar sigur că şi liniştea din familie e importantă. Încercăm să mâncăm sănătos, atât în familie, cât şi la cabinet.

Ce înseamnă să mâncăm sănătos?

Înseamnă să facem alegeri bune, conştiente şi din timp. Nu alegem orice lucru la întâmplare, mai ales că este vorba despre masa de Crăciun. E bine să mâncăm alimentele pregătite în casă. Alegem din timp ingredientele, de exemplu: dacă ne referim la sarmalele tradiţionale, atunci trebuie să ştim exact de unde cumpărăm carnea. N-o cumpărăm nici cu prea mult timp înainte, dar nici pe ultima sută de metri. Nu le preparăm cu mult timp înaintea Crăciunului şi le facem în casă, împreună cu cei dragi.

Dumneavoastră veţi avea preparate din carne de porc la masa de Crăciun?

Sigur! Vom avea sarmale şi friptură.

Sunt foarte multe persoane care ţin post în această perioadă. Ce le recomandaţi, ca să nu treacă de la supă de legume direct la sarmale?

În primul rând, toată admiraţia pentru persoanele care ţin post, au izbutit să traverseze o perioadă foarte lungă. Este unul dintre posturile lungi ale anului şi unul dintre cele mai importante. Organismul trebuie să facă o adaptare treptată la masa de Crăciun şi, atunci, persoanele care au ţinut post ar fi bine să încerce să mănânce puţin din fiecare – nu totul odată. Ştiu că este foarte important să avem invitaţi la masa de Crăciun şi să ne mândrim cu tot ceea ce punem pe masă, dar ar fi bine să o luăm încetişor. Persoanele care au ţinut post să mănânce lejer, un ou fiert, ouă umplute cu maioneză light sau o supă cu carne mai puţină. Puţin şi gustos.

Alimente alese cu grijă

Care sunt cele mai mari greşeli pe care le fac oamenii în perioada de post? De cele mai multe ori, mergem în supermarket şi luăm tot felul de conserve. E un fel sănătos de a ţine postul?

Nu e chiar cea mai sănătoasă modalitate de a trece prin post. Ar fi bine ca oamenii să fie conştienţi de ceea ce mănâncă şi să aleagă alimentele sănătoase din timp. De exemplu, dacă îşi doresc, se poate face şi un pate de legume, din soia sau năut. Sunt alimente pe care oamenii care ţin post le cunosc. Putem alege ciupercile, de exemplu, care au o cantitate crescută de proteine, fructele şi legumele, care ne dau energie. Toate trebuie alese cu grijă. Dacă sunt persoane care în general mănâncă mai multă carne, iar acum ţin post, pot alege variante sănătoase de soia. Pentru persoanele care erau mari consumatoare de ouă sau de brânză, acum există anumite preparate care le ţin locul.

Cum ar fi?

Lapte preparat în casă, din năut, din soia, de migdale. Mai sunt persoane ovo-lacto-vegetariene – ele înlocuiesc carnea cu alte produse: ciuperci, toate tipurile de fasole, varză. Aceste alimente sunt şi foarte gustoase.

Fie că facem Sărbătorile acasă, fie cu prietenii, mesele sunt pline. Ce înseamnă, de fapt, excesul alimentar?

Excesul se petrece atunci când balanţa dintre aport şi consum este cumva înclinată în favoarea aportului. Adică, organismul nostru nu mai consumă ceea ce-i dăm. Părerea mea este că trebuie să consumăm alimente sănătoase, pentru că ele vor fi descompuse în nişte principii alimentare pe care organismul le recunoaşte. Atunci când îi oferim mult deodată şi prea multe proteine şi carbohidraţi, organismul pur şi simplu îşi depăşeşte balanţa, în favoarea aportului. Noi consumăm energie prin metabolismul bazal, prin respiraţie, prin digestie etc., iar în momentul în care procesul este încetinit, avem exces. Acesta nu e altceva decât un aport ineficient, care nu satisface pe deplin nevoile organismului. De exemplu: consumăm carbohidraţi care se găsesc şi în pâine. Când sunt consumaţi în exces, ei nu mai sunt metabolizaţi cum trebuie şi, în loc să meargă pe calea normală, să ajute organismul în diverse procese, formează depozite de grăsime – fie că vorbim de depozite de grăsime care, pentru doamne, sunt inestetice, fie că vorbim de depozite de grăsime care au o cauză medicală – steatoză hepatică sau diverse afecţiuni cardiovasculare (plăcile de aterom).

Excesul alimentar afectează tot organismul

Când vorbim de exces alimentar ce organe sunt afectate?

În primul rând, când vorbim despre un exces, tot organismul nostru este afectat. Mie îmi place foarte mult comparaţia organismului cu o maşină sau cu locuinţa noastră. Atât timp cât pentru maşină şi pentru locuinţă oferim cele mai bune lucruri, de ce n-am face acelaşi lucru şi pentru organism? Problemele încep chiar de la cavitatea bucală – apar cariile. Ulterior, probleme pot fi şi la nivelul esofagului. La nivelul stomacului apare gastrita. Deci, cel mai afectat este tubul digestiv, fie că vorbim despre dureri abdominale, despre crampe, despre resturi care nu sunt digerate şi ne dau disconfort abdominal. Oamenii au un obicei nu tocmai bun: după ce mănâncă se întind puţin, eventual în faţa televizorului, ca să mai ronţăie ceva. În momentul în care ne întindem, nu facem altceva decât să favorizăm întoarcerea sucului gastric din stomac şi atunci apar arsurile gastrice. De aceea, eu îi sfătuiesc pe pacienţii mei ca după ce consumă alimente să facă puţină mişcare. Am întâlnit şi reversul medaliei: persoane tinere care n-au făcut mişcare deloc în viaţa lor şi se apucă să meargă la sală. Sigur, se suprasolicită articulaţiile. Dar am văzut un lucru bun în sălile de fitness: există acum câte un technician nutriţionist sau un consultant care-i învaţă pe oameni ce să mănânce înainte şi după antrenament, cum să facă mişcările tocmai pentru a evita acest gen de traumatisme.

Care sunt primele semne care indică un exces alimentar? Şi ce trebuie să facem în cazul în care acestea apar?

Mulţi pacienţi descriu senzaţia de oboseală după ce au mâncat. Apoi încep să apară durerile în partea de sus sau de jos a abdomenului, depinde care zonă e afectată. Apar colicile abdominale, tulburările de tranzit. Unele persoane pot suferi atât de diaree, cât şi de constipaţie. Pentru a ne feri de aceste lucruri, cel mai bine este să mâncăm puţin – mese mici şi dese, cantităţi reduse, alimente potrivite. Dacă acest lucru nu se întâmplă – sigur, suntem oameni şi cu toţii mai avem scăpări – există anumite medicamente, anumite substanţe chimice pe care oamenii de obicei le cunosc. La fel, sunt cunoscute şi plantele medicinale tradiţionale, ceaiurile, care ajută digestia. Mai ales că suntem în perioada rece, iar digestia trebuie să fie adaptată la temperaturile din jur.

Există alimente pe care să le punem pe masa de Sărbători şi care să ajute la digestie?

Mie îmi place şi sintagma: văzând şi făcând. Îi sfătuiesc pe pacienţii mei, dacă ştiu că nu tolerează un anumit aliment şi-l poftesc, să ia doar o cantitate mică din el. Ne ajută mult la digestie fructele, legumele, cerealele integrale, alimentele care au fibre şi favorizează digestia. De asemenea, lichidele calde – ceaiul de anason, de coriandru.

Băuturile carbogazoase irită mucoasa gastrică

Se spune că un pahar de pălincă sau de vin ajută digestia. Când este prea mult?

Organismul nostru ştie când este prea mult, chiar dacă noi nu prea vrem să recunoaştem şi mai vrem încă un păhărel. Mie îmi plac persoanele din Ardeal, unde nu există masă fără pălincă şi slană.

Dacă nu ne place pălinca, recurgem la alte băuturi, poate nu la fel de sănătoase. Acelaşi lucru se poate spune şi în ce priveşte slana.

Măsură în toate! Dacă eu recomand pacienţilor un păhărel, ei probabil că vor profita de această situaţie. Referitor la anumite băuturi, au fost anumite studii referitoare la apa minerală şi s-a dovedit că, la persoanele care nu suferă de aciditate gastrică, ajută cumva la tranzitul intestinal. Nu vorbim despre băuturile carbogazoase care, în afara faptului că ne irită mucoasa gastrică, aduc un plus de grăsimi de care organismul nostru nu are nevoie. Referitor la sucuri, sigur, cea mai bună variantă ar fi sucurile făcute în casă, dar şi aici este la fel – cu măsură. Una este să bem un fresh, un suc de portocale, şi altceva este să mâncăm fructul întreg. Recomand fructul întreg. Şi băuturile necombinate.

Nu combinăm mai multe fructe sau nu combinăm alcool cu fructe?

Nici, nici. Pentru că alimentele, aşa cum am spus, se descompun în organismul nostru şi el ştie să-şi aleagă. Atunci, dacă la nivel de moleculă a ajuns ce nu trebuie, el e cumva bulversat şi nu mai ştie pe care să o digere mai întâi. Vorba aceea: mi-ai dat de toate şi prea mult.

Când consumăm fructele: înainte sau după masă?

Eu le recomand pacienţilor să mănânce când le place, dacă mănâncă cu măsură. Dacă vezi un fruct care arată bine, miroase bine şi e proaspăt, îl mănânci.

Dar dacă înainte ai mâncat o friptură?

Sigur că digestia va fi destul de îngreunată. Pentru persoanele cu arsuri gastrice nu se recomandă fructele pe stomacul gol din cauza acidităţii. Există însă alte metode de a prepara fructele, astfel încât să ne bucurăm de gustul şi de savoarea acestora.

Ce metode? Mere coapte, spre exemplu? Poate şi cu îngheţată?

Mere coapte cu scorţişoară. Poate şi cu puţin unt. Este un desert foarte gustos, fără zahăr adăugat, foarte popular printre mame. Sau compot de mere, fără zahăr adăugat. Eu recomand fructele de sezon.

Micul dejun de Sărbători: o felie de cozonac şi o cană cu lapte

Copiilor ce le dăm să mănânce de Sărbători? Exact ce mâncăm şi noi?

Trebuie să avem grijă. Dacă este un copil pentru care încă nu s-a făcut diversificarea sau este alăptat, trebuie continuată schema şi de Sărbători. Nu recomand să i se dea să guste de poftă. Sigur că îi aşezăm cu noi la masă. Ei cam ştiu ce au voie sau ce nu au voie să mănânce. Dacă sunt mame care fac în casă torturile tradiţionale, fără zahăr, fără făină, atunci, sigur, pot să le dea porţii mici.

Ce alternative putem avea? Ei văd că noi mâncăm sarmale…

Depinde de vârstă. Dacă este un copil mai mare, îi putem da sarmale cu carne de pui, dacă animalul a fost crescut în curtea noastră. Sunt copii care nu acceptă frunza de varză. Pentru ei se pot face ardei umpluţi cu altceva – cu orez, cu ciuperci. Depinde de toleranţa lui digestivă şi de cum a mâncat până atunci. Se pot face şi perişoare sănătoase din piept de pui sau preparate la cuptor.

Trebuie lucrat la mentalitate şi la porţii

Există alimente de care trebuie să ne ferim atunci când vorbim de digestie?

Aş spune, mai degrabă, de cantitatea de alimente ingerate. Dacă poftim foarte mult la o felie de cozonac şi o cană cu lapte, să rămână o felie. La micul dejun, dimineaţa, atât.

De ce dimineaţa?

Pentru că are foarte mult zahăr şi făină. Organismul are timp să le digere. Dacă o mâncăm seara, la o masă cu prietenii, şi mai adăugăm şi un pahar de vin, organismul nu mai are timp să proceseze această cantitate de zahăr pe care i-o dăm.

Şi nu mai mâncăm toată ziua nimic? Nicio felie de tort, nici fursecuri?

Mai mâncăm pe la prânz o supă sau o ciorbă. Desertul, dacă nu am mâncat foarte multă ciorbă, poate fi gustarea de la ora 16.00. Nu toate odată. Cred că ar trebui lucrat puţin la mentalitate şi la porţii.

Întorcându-ne la carne: când avem prea multă proteină în meniu?

Într-un regim sănătos de viaţă, sunt anumite persoane care trebuie să se ferească de carne. De exemplu, cele care au o boală cronică de rinichi. Sau sunt diabetici cu complicaţii renale. De obicei, cantitatea de proteină se calculează pe kilogram/ corp. Ca să ne fie mai uşor, ar trebui să ne uităm în palmă, iar cantitatea nu ar trebui să depăşească podul palmei. Nu punem o halcă de ceafă în farfurie. Depinde şi de tipul de carne, şi de modul ei de preparare. Întotdeauna vom alege grătar şi cuptor în locul prăjelii. Şi, întotdeauna, carnea slabă, în loc de carnea grasă. La pui vom îndepărta pieliţa. Ştiu că e crocantă şi e bună, dar o înlăturăm.

Recomadări pentru diabetici şi cardiaci

Ce pot face de Sărbători cei care suferă de diabet, de boli cardiovasculare, de ficat gras?

În primul rând, ar trebui să se ţină de tratamentul medicamentos pe care-l au şi să fie conştienţi că va urma o perioadă de mici abateri de la reguli. Să fie ponderaţi în a face excese. Dacă urmează un dezechilibru glicemic, în cazul pacienţilor diabetici, atunci să ţină legătura cu medicul care-i are în supraveghere, deşi ei ar trebui să-şi cunoască organismul şi cât tolerează acesta. Sigur, n-o să mănânce tot cozonacul, ci o feliuţă. Persoanele hipertensive ar trebui să aibă grijă să nu facă exces de sare în această perioadă: vorbeam de varză murată şi de murături. Să nu adauge sare în exces la prepararea mâncărurilor. Persoanele cu ficat gras să aibă grijă, pentru că grăsimile vin, spre surprinderea unora, şi din iaurturi foarte grase, din lapte şi din smântână. Sunt grăsimi ascunse şi în snacks-uri şi preparatele de la fast-food.

Ce riscă pacienţii care nu respectă aceste reguli?

În primul rând, riscă starea lor de sănătate sau evenimente cardiovasculare fatale sau nu. Riscă şi complicaţii. Dacă dezechilibrele glicemice nu sunt ţinute sub control, creierul intră într-o stare de hipoxie şi se produc modificări care, ulterior, nu mai pot fi reversibile.

Cât timp ar trebui să lăsăm între mese?

Intervalul dintre mese este de patru-cinci ore. Mâncăm trei mese principale şi două gustări mici.

Ce facem dacă mâncăm prea mult?

Ne mişcăm. O mişcare uşoară, nu mers la sală. Când mergem în vizită, nu ne mai aşezăm încă o dată la masă.

După Sărbători, mulţi se simt vinovaţi şi intră la dietă. Cum ne alegem dieta potrivită?

Dacă am luat câteva kilogarme, le dăm jos uşor, tot printr-un stil de viaţă sănătos. Există oameni care se duc la sală, la saună, la băi termale. Ele trebuie făcute cu măsură.