Ce nu ți s-a spus despre alimentele ultraprocesate. Unele pot fi chiar bune pentru tine
De cele mai multe ori, când auzim expresia „alimente ultraprocesate”, ne gândim la gustări pline de zahăr, chipsuri sau băuturi carbogazoase – adică exact ce ar trebui evitat pentru o viață sănătoasă. Însă cercetări recente arată că realitatea este mai complexă și, poate, mai surprinzătoare decât ne-am fi așteptat. Unele dintre aceste produse, considerate mult timp indezirabile, ascund beneficii nutriționale importante și ar putea juca un rol pozitiv într-o dietă echilibrată.
„Întrebarea Sunt alimentele ultraprocesate dăunătoare? nu poate primi un răspuns simplu, da sau nu”, explică Associate Professor Jimmy Louie, expert în dietetică și autor al studiului.
El atrage atenția că modul în care aceste alimente sunt consumate și integrate într-o dietă echilibrată contează mai mult decât eticheta de „ultraprocesat”:
„Titlurile din presă sugerează că toate alimentele ultraprocesate sunt rele, dar adevărul este mai nuanțat. Unele oferă valoare nutrițională reală și se pot integra cu ușurință într-o dietă sănătoasă”, a declarat profesorul Louie.
Unele alimente ultraprocesate pot aduce avantaje semnificative
Studiul arată că unele alimente ultraprocesate pot aduce avantaje semnificative, mai ales în rândul comunităților vulnerabile sau al persoanelor cu resurse financiare limitate:
- furnizează surse accesibile de nutrienți esențiali, precum vitamine și minerale;
- contribuie la reducerea risipei alimentare, datorită duratei de valabilitate mai mari;
- oferă alternative practice pentru cei care nu pot avea o alimentație bazată exclusiv pe produse proaspete sau minim procesate.
„Alimentele procesate din punct de vedere nutrițional pot fi o alegere sănătoasă și practică”, adaugă profesorul Louie, subliniind importanța diversității și a echilibrului alimentar.
Reexaminarea clasificării Nova
Analiza a vizat și sistemul Nova, utilizat la nivel internațional pentru clasificarea alimentelor în patru mari categorii – de la cele proaspete și minim procesate, până la cele ultraprocesate. Deși util pentru înțelegerea fenomenului, sistemul a fost criticat pentru lipsa de finețe în distincții.
„Clasificarea alimentelor după procesare a adus contribuții importante pentru sănătate, dar nu surprinde diferențele esențiale de calitate nutrițională, metode de procesare și implicații asupra sănătății”, precizează profesorul Louie.
Concluzia cercetării este că nu procesarea în sine este problema, ci tipul de procesare și valoarea nutrițională finală a produsului.
Studiul de la Swinburne deschide discuția către o abordare mai echilibrată: nu toate alimentele ultraprocesate trebuie eliminate din dietă, iar unele pot avea chiar un rol benefic, dacă sunt alese cu atenție și consumate în contextul unei alimentații variate și sănătoase.
