Ceaşca de sănătate/ Ce trebuie să ştiţi despre ceaiurile exotice: ceaiul negru, cel verde, cel roşu şi cel alb, cele mai puternice băuturi antioxidante
Cercetători din America şi din Japonia au demonstrat că ceaiul negru, cel verde, cel alb şi cel roşu sunt cele mai puternice băuturi antioxidante. Proprietăţile lor se datorează conţinutului bogat în săruri minerale, în flavonoizi şi în vitamine, dintre care vitamina C este cea mai importantă.
Radicalii liberi, care vin din exterior prin fumul de ţigară, alcool, aer poluat, pesticide, medicamente şi reziduri conţinute în alimente, sunt factori de risc pentru organismele vii, care contribuie la procesul de îmbătrânire şi modifică structura proteinelor. Toate structurile celulare pot fi atacate de către radicalii liberi, chiar dacă nu toate au acelaşi grad de vulnerabilitate. Împotriva acestui „atac", ne folosim de barierele naturale de apărare din hrana de fiecare zi: vitamine (precum A,C, E), flavonoizi şi săruri minerale. Toate acestea se găsesc din abundenţă în ceaiurile exotice.
Negru, reduce procentul de grăsimi din organism
Numit de-a lungul timpului şi „chinezesc"sau „roşu," ceaiul negru se obţine printr-un proces special de fermentaţie şi apoi de uscare, pentru a i se păstra calităţile terapeutice şi organoleptice: gustul, culoarea, parfumul şi consistenţa. Acest mod de preparare contribuie şi la menţinerea unui procent mai mare de cofeină, comparativ cu ceaiul verde.
În topul ceaiurilor antioxidante, ceaiul negru este unul dintre cele mai eficiente în privinţa reducerii procentului de grăsimi din organism.Conţine multe vitamine (B1, B2, C, PP, K), minerale (potasiu, fier, fosfor, sodiu), aminoacizi şi glucide. În schimb, este sărac în calorii, în grăsimi şi în proteine. Este recomandat bolnavilor care au probleme renale, digestive sau cardiace.
Doza zilnică (două căni) opreşte procesele degenerative la nivel celular, ajută la digerarea alcoolului, calmează indigestiile şi reduce senzaţia de balonări. Totodată, consumat cu moderaţie, ceaiul negru creşte puterea de concentrare, distruge viruşii orali (herpesul), creşte rezistenţa împotriva infecţiilor pielii, pneumoniei şi cistitei.
Verde, previne cancerul
Considerat un izvor de sănătate, ceaiul verde este un tonic al sistemului imunitar. Datorită „depozitului" de vitamine (A, B1, B2,) de minerale (magneziu, potasiu, fluor) şi de flavonoizi, ceaiul verde distruge radicalii liberi.
Pe lângă aceste substanţe active, această băutură consumată în lumea întreagă mai conţine trei componente esenţiale pentru sănătate: uleiuri esenţiale, cofeină şi polifenoli. Experţii de la Centrul de Studiu al Cancerului din Japonia au descoperit că băutorii de ceai verde au un risc cu 20-25 la sută mai redus de a face cancer de colon, vezică urinară, esofag, pancreas, rect şi de stomac.
De asemenea, la aceşti consumatori consecvenţi, riscul apariţiei cancerului de sân, dar şi a celui de prostată, este scăzut. Proprietăţile anticancerigene se datorează polifenolilor, care protejează ADN-ul de efectele radicalilor liberi şi distrug celulele maligne.
Ceaiul verde este un stimulent cerebral, indicat înaintea eforturilor intelectuale, cum sunt examenele. Teina din ceai, echivalentul cofeinei din cafea, este un alcaloid care stimulează sistemul nervos central şi alungă oboseala cronică. Spre deosebire de cofeina din cafea, „cofeina" din compoziţia ceaiului verde se eliberază încet în organism, creând o stare de bine şi de revitalizare a acestuia.
Dr. Douglas Balentine, Directorul Institutului de Ştiinţe ale Nutriţiei din America de Nord precizează: „Ceaiul verde este o sursă de antioxidanţi şi flavonoide în toată lumea. Dintr-o ceaşcă de ceai verde poţi obţine nu mai puţin de 125 mg flavonoizi. Populaţia cu o dietă bogată în flavonoizi s-a dovedit mai puţin expusă riscului de a dezvolta boli cardiace".
Bolnavii de cancer care fac radioterapie sunt sfătuiţi de specialişti să bea ceai verde, pentru că acest tonic îi protejează împotriva radiaţiilor.
De asemenea, şi persoanele care petrec multe ore în faţa calculatorului trebuie să consume o astfel de băutură, pentru că aceasta protejează împotriva radiaţiilor emise de computer.
Efectele binefăcătoare ale ceaiului verde acţionează într-o gamă largă de afecţiuni: de la stres, infecţii gripale, mahmureală, colesterol, obezitate, revigorarea reflexelor, până la reglarea digestiei.
Roşu, pentru hipertensiune
Cunoscut sub numele de Rooibos, ceaiul roşu este un puternic antioxidant. Acţiunea unor polifenoli din compoziţia sa este echivalentă cu cea oferită de consumul a 22 de fructe şi legume, printre care portocale, lămâi, broccoli şi morcovi. Ceaiul roşu este util în hipertensiune arterială, insuficienţă hepatică, iritabilitate, alergii, astm şi în depresie.
În acelaşi timp, deoarece conţine fier, potasiu, calciu, magneziu, acest ceai contribuie la remineralizarea organismului şi menţine sănătatea oaselor, dinţilor, pielii şi părului. Nu în ultimul rând, ceaiul roşu scade nivelul colesterolului rău, protejând inima şi vasele de sânge. Surprinzător, spun specialiştii, pe lângă efectul antiîmbătrânire, terapia cu acest ceai combate efectele unor radicali liberi şi inhibă creşterea unor tumori existente în organism.
Ceaiul alb ne menţine tineri
Mai puţin cunoscut decât ceilalţi confraţi ai săi, ceaiul alb este o plantă foarte rară, care luptă eficient cu trecerea ireversibilă a timpului. Prin gustul său, acest ceai se deosebeşte de celelalte infuzii. Asupra efectelor sale antioxidante foarte puternice s-au pronunţat specialiştii de la Universitatea Pace din New York. Intr-un studiu recent, aceştia au demonstrat că ceaiul alb distruge până la 80 la sută din majoritatea speciilor de virusuri şi de bacterii.
Terapia cu acest ceai este eficientă în scăderea în greutate, ajutând la metabolizarea grăsimilor. În acelaşi timp, specialiştii au constatat că flavonoizii conţinuţi de frunzele plantei previn apariţia tumorilor la colon, la sâni sau la ficat. Numeroşii antioxidanţi pe care-i conţine ceaiul alb sunt un scut pentru sistemul imunitar.
În ţara noastră, acest sortiment de ceai este consumat de puţine persoane; în China însă, există patru varietăţi de ceai alb, cu nume şi cu arome exotice, iar amatorii de băuturi rafinate îşi aleg varietatea preferată, aşa cum românii îşi aleg cafeaua -după aromă şi după gust. Ceaiul alb este eficient şi în uz extern, fiind adăugat în compoziţia cremelor de subţiere a siluetei: ca plantă antioxidantă, ceaiul alb combate depozitele ţesutului adipos. De asemenea, adăugat în cremele de faţă are efecte remarcabile, deoarece menţine aspectul tânăr al pielii şi elasticitatea tegumentului.
Reţetele săptămânii
Cum se prepară şi cum se administrează
Ceaiul negru
Încălziţi vasul în care preparaţi ceaiul; turnaţi apă fierbinte -o ceaşcă peste o liguriţă de frunze şi lăsaţi să se infuzeze timp de trei minute în cazul frunzelor fărâmiţate sau cinci minute când frunzele sunt întregi. După acest interval, strecuraţi ceaiul şi amestecaţi cu o linguriţă de lemn.
Ceaiul verde
Se prepară ca şi ceiul negru,dar perioada de infuzare este de 1-3 minute. Nu se îndulceşte şi se consumă fără alte arome. Totuşi, unele persoane consumă ceaiul verde cu suc de lămâie şi miere.
Ceaiul roşu
Se prepară în acelaşi mod ca ceaiul verde; se infuzează timp de 2 minute. Savuroasa licoare poate fi băută în amestec cu lapte şi zahăr.
Ceaiul alb
Se prepară la fel ca celelalte sortimente de ceai, dar variază perioada de infuzare, în funcţie de varietate: Se infuzează 7 minute- ceaiul alb Pai Mu Tan şi 15 minute , varietatea Yin Zhen.
Dacă preparaţi ceaiul într-un ceainic cu sită, încălziţi acest recipient, puneţi frunzele pe sită şi după ce se degajă aroma, turnaţi apa fierbinte. Nudepăşiţi perioada de infuzare, pentru că ceaiul devine amar; scoateţi frunzele din recipient şi amestecaţi bine lichidul, apoi, turnaţi-l în ceaşca preferată. Savuraţi ceaiul, consumându-l cu înghiţituri mici.
