Ceaşca de sănătate: Cele mai eficiente plante care alungă neliniştea
Căldură, muncă multă, griji financiare, emoţii puternice, probleme în familie sau la locul de muncă şi puţine ore de odihnă...Nu este de mirare că aceste frământări ne tulbură echilibrul emoţional.
De aceea, deseori suntem nervoşi şi neliniştiţi, iar prin aceste izbucniri repetate ne facem rău şi nouă, şi anturajului nostru. În astfel de situaţii, din păcate, le supărăm şi le rănim fără voie chiar şi pe cele mai dragi persoane din viaţa noastră.
Mai mult, agitaţia de peste zi ne influenţează somnul, fie că avem un somn agitat, fie că petrecem nopţi albe în şir.
Pentru a alunga momentele de nelinişte care par interminabile, să apelăm la ajutorul unor plante medicinale, renumite pentru eficienţa lor.
Sunătoarea, valeriana, teiul, menta, passiflora, lavanda sunt celebre pentru efectul lor terapeutic : ele combat stările de nelinişte şi favorizează gândirea optimistă, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.
Teiul are efecte relaxante
Irascibilitatea în relaţiile interumane, insomniile, crizele de incertitudine, însoţite de reprize de plâns, suprasolicitările intelectuale sunt câteva dintre efectele frământărilor cotidiene.
În astfel de situaţii, o cură cu vitamine sau excesul de băuturi care conţin cofeină nu sunt de folos.
Dimpotrivă, acestea pot accentua starea depresiv-anxioasă. “În momentele tensionate, maceratele din flori de tei constitue soluţia perfectă pentru depresie, surmenaj intelectual şi pentru astenie.
Vedete de necontestat în rândul plantelor tămăduitoare, florile de tei au acţiune sedativă, antiinflamatoare, antitermică, expectorantă, sudorifică, antivirală, diuretică descongestionantă, spasmolitică, hipotensivă, relaxantă şi emolientă, precizează fitoterapeutul . Eugen Giurgiu. Puterea de vindecare a preparatelor din tei se datorează substanţelor active identificate în compoziţia plantei : glucide, taninuri, vitamina C, uleiuri volatile, mucilagii şi saponine.. Teiul se consumă sub formă de infuzie, câte două -trei ceaiuri călduţe pe zi.
Lavanda are proprietăţi sedative
„Deşi este folosită intens în industria cosmetică, levănţica este apreciată şi ca plantă medicinală, iar în aplicaţiile terapeutice se folosesc mai ales florile . Planta are proprietăţi sedative, antispastice, antiseptice, hipotensoare, carminative, diuretice, sudorifice, antiinflamatoare şi cicatrizante, de ajutor într-o varietate de boli. În terapia care combate agitaţia nervoasă şi stările de insomnie se recomandă infuziile, preparate din două linguriţe de flori uscate de lavandă, care se infuzează vreme de zece minute în 250 ml de apă clocotită. Se beau zilnic câte două-trei ceaiuri îndulcite cu puţină miere, ne recomandă fitoterapeutul Eugen Giurgiu.
Valeriana combate tulburările nervoase
Plantă cu puternice efecte sedative, valeriana combate insomniile şi anxietatea, dar nu influenţează efectele altor medicamente recomandate de medicul alopat. Studiile recente oferă specialiştilor şi iubitorilor de plante medicinale noi concluzii, referitoare la proprietăţile acestui leac, care completează lista recomandărilor clasice. În cunoştinţă de cauză, mai multe categorii de bolnavi vor beneficia de puterea” plantei salvatoare “. Intern, valeriana are un spectru larg de acţiune : insomnii, depresii, obsesii ,ticuri, palpitaţii, tuse nervoasă, crize astmatice, migrene şi ameţeli, pentru a numi doar o parte dintre proprietăţile acestei plante miraculoase.
Passiflora, remediu de excepţie pentru persoanele stresate
Passiflora sau Floarea pasiunii a fost desemnată ca Plantă a anului 2011 de o echipă de cercetători din domeniul evoluţiei istorice a plantelor medicinale de la Universitatea din Wurtzburg (landul Bavaria).
Cercetătorii germani au constatat că Floarea pasiunii înlătură agitaţia nervoasă, insomnia, durerile gastrointestinale datorate nervozităţii, iar testele au demonstrat că planta este la fel de utilă în alungarea anxietăţii.
În acelaşi timp, testele au dovedit că planta este un bun sedativ care poate fi administrat şi în timpul zilei. De asemenea, cercetătorii germani suţin că extractele din frunze sunt cele mai puternice şi cred că efectul principal al plantei s-ar datora flavonoizilor care au efect calmant şi scad anxietatea. Valeriana se administrează sub formă de infuzie: o linguriţă de rădăcină de plantă se infuzează într-o ceaşcă de apă clocotită.
Vasul cu infuzie se acoperă şi, după 25 de minute, ceaiul se strecoară şi se bea călduţ seara, înainte de culcare.
Menta combate stările de anxietate
Izma bună (Mentha piperita) este unul dintre cele mai eficiente remedii naturale pentru o varietate de boli: de la durerile gastro-intestinale, indigestii şi până la combaterea anxietăţii. Fitoterapeutul Eugen Giurgiu precizează că această specie de plantă este menta medicinală prin excelenţă care conţine cele mai eficiente principii active şi proprietăţi curative. Substanţele active importante precum mentolul, un valoros ulei eteric, compuşii antibiotici şi substanţele minerale au o puternică acţiune antiseptică şi calmantă. Infuzia de mentă combate palpitaţiile, anxietatea şi contribuie şi la revigorarea sistemului nervos.
Cocteilurile care conţin mentă sunt surse de revigorare după zile obositore sau după meniuri bogate în grăsimi şi în dulciuri rafinate.
Pentru un efect îmbunătăţit, menta se prepară sub formă de infuzie combinată cu angelică (din fiecare plantă câte o jumătate de linguriţă ) la 500 ml de apă clocotită. Plantele se infuzează timp de 15 minute . Se consumă câte 100 ml de ceai de trei ori pe zi.
Sunătoarea menţine echilibrul emoţional
Pe plan mondial, mii de tone de sunătoare se transformă în medicamente, care ţin în frâu bolile secolului: depresia, hipertensiunea arterială, asmul, obezitatea şi îngrăşarea, afecţiuni cauzate de dezechilibrele emoţionale. Zeci de studii şi teste de laborator, efectuate în Germania, demonstrează că sunătoarea este un tonic pentru echilibrul sufletesc. La aceste concluzii au ajuns cercetătorii germani în urma unui experiment-gigant, efectuat pe 3250 de pacienţi, suferinzi de diverse forme de depresie. La aceleaşi rezultate au ajuns şi alţi cercetători din Statele Unite şi din Anglia. Aşa se explică faptul că, pentru prima dată în istoria medicinei alopate , tratamentul cu sunătoare este recomandat de medici ca adjuvant pentru depresie.
Antidepresiv recunoscut
Tratamentul cu preparate de sunătoare s-au dovedit salvatoare pentru cele patru categorii de depresii distincte: depresii reactive, cauzate de evenimente negative din viaţa pacientului, depresii biologice (uneori moştenite), depresii psihiatrice, rezultate prin pierderea contactului cu realitatea şi depresii hibernale, apărute în sezonul rece, când lumina naturală a zilei este redusă în intensitate şi înlocuită cu lumină artificială.
Extractul de sunătoare acţionează ca medicamentele antidepresive şi determină scoarţa cerebrală să elibereze neurotransmitatori care induc anumite stări emoţionale, cum ar fi optimismul, entuziasmul şi tonusul psihic. Studiile făcute pe pacienţi depresivi care au luat extract de sunătoare şi pulbere de sunătoare au arătat că, după două săptămâni de cură, majoritatea pacienţilor depăsesc starea de astenie şi încep să capete încredere în forţele proprii.
Reţetele săptămânii
Macerat din flori de tei
Spre deosebire de revitalizantele obişnuite, maceratul din flori de tei este un remediu dovedit,care înlătură insomnia, susţine organismul în timpul eforturilor fizice şi intelectuale, combate depresia şi oboseala.
Ingrediente: 100 g flori de tei şi 300 mg miere
Preparare: Florile de tei, tocate mărunt, se amestecă cu miere şi se lasă la macerat timp 21 de zile într-un borcan ănchis cu capac ermetic. Se recomandă câte două linguriţe de macerat de patru ori pe zi, amestecat într-o ceşcuţă cu infuzie de tei. Efectele leacului apar după primele trei-patru zile de tratament.
Sunătoarea: Cum se prepară, cum se administrează
Infuzia de sunătoare se prepară într-o linguriţă de plantă care se infuzează într-o cană cu apă fierbinte timp de 15 minute.
Pulberea de sunătoare
Sunătoarea se foloseşte sub formă de pulbere. Se administrează de patru ori pe zi, câte o linguriţă rasă, pe stomacul gol, la ore fixe: 7, 13, 19 şi 22.
Tinctura
La fel de eficientă este şi tinctura de sunătoare, care se prepară (într-un borcan care se închide ermetic) din patru linguriţe de pulbere de sunătoare uscată, peste care se adaugă 500 ml alcool alimentar sau ţuică de secară de 50 de grade. Se închide borcanul şi se lasă la macerat la loc călduros. După 12 zile, tinctura se filtrează şi se păstrează în sticluţe mici. Se foloseşte de patru ori pe zi, câte o linguriţă diluată în puţină apă. Tratamentul trebuie urmat timp de o lună.
Valeriana
Cum se prepară, cum se administrează
Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de rădăcină la o cană de 250 ml apă clocotită. Infuzia se bea, treptat, în prima parte a zilei sau seara la culcare.
Decoctul se prepară din două linguriţe de rădăcină care se fierb în 500 ml apă timp şapte minute. Ceaiul se consumă pe parcursul unei zile.
Tinctura se îngurgitează de trei ori pe zi, câte 15-20 picături, după fiecare masă principală sau la recomandarea fitoterapeutului.