Îndulcitorii artificiali, sub lupă. Pot accelera îmbătrânirea creierului? Ce spun cercetările recente
În ultimii ani, băuturile „fără zahăr” au devenit alternativa preferată de milioane de oameni care vor să reducă aportul caloric, să evite creșterea în greutate sau să țină sub control glicemia. Dar un nou studiu de amploare ridică un semn major de întrebare: pot îndulcitorii artificiali — ingredientele pe care le consumăm tocmai pentru a fi mai sănătoși — să afecteze sănătatea creierului?
O analiză științifică publicată în revista Neurology, realizată pe aproape 13.000 de adulți monitorizați timp de opt ani, sugerează o asociere între consumul ridicat de îndulcitori artificiali și un declin cognitiv accelerat. Concluziile au aprins un nou val de dezbateri la nivel internațional.
O băutură dietetică pe zi: cât de mult poate influența creierul?
Cercetarea, coordonată de echipa dr. Claudia Kimie Suemoto de la Universitatea din São Paulo, arată că persoanele care consumau cele mai mari cantități de îndulcitori au prezentat un declin cognitiv cu 62% mai rapid decât cei care foloseau aceste substanțe rar sau în cantități mici. Rezultatul ar echivala cu aproape doi ani în plus de „îmbătrânire cerebrală”.
Studiul este observațional — adică nu poate demonstra cauzalitatea — însă asocierea a fost considerată suficient de puternică pentru a ridica semne de alarmă în comunitatea medicală.
Cât înseamnă, de fapt, „consum ridicat”?
Participanții au fost împărțiți în trei categorii de consum:
- Ridicat: aproximativ 191 mg/zi, echivalentul unei lingurițe de îndulcitor artificial. O singură doză de băutură dietetică cu aspartam poate conține 200–300 mg.
- Medu: în jur de 66 mg/zi
- Scăzut: aproximativ 20 mg/zi
Cei aflați în categoria medie au prezentat un declin cognitiv cu 35% mai rapid decât cei din categoria scăzută — un rezultat comparabil cu 1,3 ani de îmbătrânire cerebrală.
Cum au fost evaluate funcțiile cognitive?
La începutul studiului, participanții au raportat alimentația obișnuită, după care au fost testați în trei runde succesive pe o perioadă medie de opt ani. Evaluările au vizat:
- memoria de lucru,
- fluența verbală,
- viteza de procesare a informațiilor,
- capacitatea de amintire.
Declinul cognitiv a fost observat în special la cei sub 60 de ani, ceea ce sugerează că expunerea din perioada de mijloc a vieții ar putea avea consecințe vizibile abia mai târziu.
Legătura dintre diabet și declinul cognitiv
La persoanele cu diabet, efectele negative au părut mai accentuate. Explicația este logică, spun specialiștii: diabeticii tind să consume mai multe produse fără zahăr, implicit mai multe doze de îndulcitori non-nutritivi.
Pentru că diabetul este deja un factor de risc major pentru boala Alzheimer și demența vasculară, suprapunerea celor doi factori ar putea amplifica vulnerabilitatea creierului.
Nu toți îndulcitorii sunt la fel
Cercetătorii au analizat șapte îndulcitori artificiali și polioli:
- aspartam
- zaharină
- acesulfam-K
- eritritol
- xilitol
- sorbitol
- tagatoză
Dintre toți, tagatoza a fost singurul compus care nu a fost asociat cu declin cognitiv. În schimb, ceilalți îndulcitori, utilizați masiv în băuturi dietetice, snacks-uri, gume de mestecat sau produse „fără zahăr”, au fost legați de performanțe cognitive mai slabe, în special în zona memoriei de lucru și a fluenței verbale.
Ce știm despre riscurile cardiovasculare ale poliolilor
Studiile anterioare au arătat că poliolii precum eritritolul și xilitolul pot crește ușor tendința de agregare plachetară, favorizând formarea de microcheaguri. Acestea pot migra către inimă, generând infarct, sau către creier, unde pot provoca accidente vasculare.
De aceea, noile rezultate privind declinul cognitiv sunt considerate „îngrijorătoare, dar plauzibile” de specialiști precum dr. Stanley Hazen de la Cleveland Clinic.
Industria îndulcitorilor: „Substanțele sunt sigure, confirmat de autorități”
Producătorii reuniti în Asociația Internațională a Îndulcitorilor susțin că aceste substanțe rămân o soluție importantă pentru reducerea zahărului în populația generală, iar siguranța lor a fost evaluată și reconfirmată de autorități precum FDA sau EFSA.
ISA atrage atenția că un singur studiu nu ar trebui interpretat în afara contextului general al cercetărilor existente.
Sunt îndulcitorii indicatori ai unei alimentații ultraprocesate?
Potrivit unor experți precum dr. W. Taylor Kimberly de la Harvard Medical School, îndulcitorii sunt, înainte de toate, ingrediente ultraprocesate. Iar studiile anterioare au arătat clar că dietele bogate în alimente ultraprocesate sunt asociate cu performanțe cognitive mai slabe, chiar și în rândul persoanelor care urmează diete considerate protectoare (ex: MIND, mediteraneană).
Această perspectivă sugerează că problema ar putea fi mai complexă decât rolul singular al îndulcitorilor.
Ce efecte au îndulcitorii asupra microbiomului și inflamației?
Unele date experimentale arată că îndulcitorii pot schimba compoziția microbiomului intestinal într-un mod care favorizează:
- intoleranța la glucoză,
- inflamația sistemică,
- stresul oxidativ,
- procesele de neuroinflamație.
Toate acestea sunt asociate cu o funcționare cerebrală deficitară și cu un risc crescut de boli neurodegenerative.
Zahărul nu este soluția
Este important de subliniat că înlocuirea băuturilor dietetice cu variantele îndulcite cu zahăr nu este o idee bună. Zaharurile simple sunt la rândul lor asociate cu un risc mai mare de demență, boli cardiovasculare, diabet și obezitate.
Specialiștii recomandă renunțarea treptată nu la o categorie de îndulcitori în favoarea alteia, ci la produsele procesate în general.
Ce putem face? Recomandările medicilor
- Consumați băuturi dietetice ocazional, nu zilnic.
- Alegeți alimente integrale, cât mai puțin procesate.
- Citiți etichetele și evitați produsele cu liste lungi de ingrediente.
- Nu presupuneți automat că „fără zahăr” înseamnă „fără riscuri”.
- Limitați atât zaharurile, cât și îndulcitorii artificiali.
Concluzie
Deși nu avem încă dovezi definitive că îndulcitorii artificiali cauzează declin cognitiv, datele actuale sugerează că un consum ridicat poate fi asociat cu efecte negative asupra creierului — mai ales în cazul consumatorilor tineri sau al celor cu diabet.
Studiul brazilian deschide calea către o reevaluare a felului în care privim îndulcitorii artificiali și ne reamintește un lucru esențial: sănătatea creierului începe în farfurie, iar moderația este, și de această dată, cheia.
