Înghițim în fiecare săptămână microplastice cât un card bancar!
Un studiu al Universității Newcastle din Australia concluzionează că oamenii ajung să ingereze involutar câteva mii de microplastice în decursul unei săptămâni. Având în vedere că se vorbește despre o greutate de 5 grame, microplasticele înghițite se pot compara ca mărime cu un card bancar.
Microplasticele, acele bucăți minuscule de plastic, care măsoară mai puțin de 5 mm, nu trec în totalitate prin sistemele de filtrare a apei. Astfel, ele ajung să fie impregnate în apa potabilă și în sol, și, în mod inevitabil, în organismul uman, ceea ce poate cauza boli grave sau dezechilibre hormonale.
Există două tipuri de microplastice: primare și secundare. Cele primare sunt bucăți mici de plastic care au fost create în mod intenționat de producători pentru a fi utilizate în anumite produse. Apoi, cele secundare sunt bucăți cele care rezultă din fragmentarea bucăților mari de plastic prin acțiuni mecanice sau prin procese biologice și chimice ce duc la descompunerea lor în particule aproape invizibile.
Studiul Universității Newcastle din Australia estimează că ajungem să consumăm săptămânal 2.000 de particule de microplastic, ce cântăresc 5 grame, adică greutatea unui card bancar.
Surse generatoare de microplastice
În acest sens, fiecare om trebuie să învețe să identifice sursele generatoare de microplastice precum și măsurile ce trebuiesc luate pentru a reduce cantitatea acestora din apă și sol.
Microplastice nu se găsesc doar în ambalaje din plastic sau la pungile menajere, ci și la hainele ce conțin fibre sintetice, la cosmetice, detergenți, produse farmaceutice. Se regăsesc și în aparatele electrice si electronice precum espressorul de cafea, uscătorul de păr, telefoane, încărcătoare, prelungitoare, etc. Și deșeurile de echipamente electrice și electronice nereciclate sunt o sursă de poluare cu microplastice. Aceste mici particule se infiltrează apoi în sol, în pânza freatică ori în izvoare și râuri și ajung în apa pe care o consumăm ori în marile oceane unde afectează viața marină, iar în cele din urmă chiar și sănătatea noastră.
În ce alimente se găsesc microplastice
Un studiu publicat în Naresuan University Journal, Thailanda, arată că în cazul animalelor acvatice și a fitoplantonului, microplasticele sunt depozitate în țesuturile peștilor, broaștelor țestoase și a altor specii de animale marine, afectând sistemul respirator, sistemul digestiv, devoltarea embrionilor și rata de reproducere a acestora. S-au mai descoperit microplastice în stomacul viermilor de pământ, care au ajuns apoi să fie mâncați de găini și, astfel, aceste microplastice ajung inevitabil și în organismul uman. S-au descoperit microplastice și în stomacul păsărilor de apă proaspată și a celor de apă sărată.
În numeroase țări din Europa, Asia și în Statele Unite, au fost raportate microplastice și în diverse feluri de mâncare și băuturi, de la pește în conservă până la miere, sare, zahăr, bere, apa potabilă, apă minerală și apa de la robinet.
Dintr-un alt studiu, raportat strict pe Thailanda, reiese că produsele cosmetice precum gelurile de duș, șampoanele și gelurile de curățare a feței contin numeroase microplastice. Doar prin folosirea produselor de îngrijire personală, o persoană poate ingera 2,4 g de plastic pe zi, adică 0,8 kilograme pe an. În multe țări din UE dar și în SUA, brandurile de produse cosmetice au facut deja pași importanți în eliminarea microplasticelor incluse în procesul de fabricație, procentul acestora scăzând cu 97,6%.
Ce boli se pot dezvolta
Conform unui studiu comandat de World Wildlife Fund se precizează că o persoană consumă în medie 1769 de particule de microplastic săptămânal doar din apa îmbuteliată sau care provine de la robinet. Cantitatea de microplastic este variabilă și poate să se dubleze în anumite țări din Europa, India sau în Statele Unite.
Estimările arată că un om ingerează, în medie, 20 de grame de microplastic lunar, iar fectele asupra sănătății sunt foarte grave. Microplasticul poate cauza dezechilibre hormonale și metabolice, neurotoxicitate și poate favoriza apariția mai multor tipuri de cancer.
Ideal ar fi ca fiecare produs devenit deșeuri de echipamente electrice și electronice, care conțin inevitabil și o cantitate mare de plastic, să ajungă în centrele de reciclare specializate.
