Ceaşca de sănătate: Isopul, o plantă cu puteri miraculoase
Apreciat încă din Antichitate, isopul (al cărui nume de origine greacă -azob- înseamnă plantă sfântă) este enumerat în rândul plantelor tămăduitoare, alături de cedru, de măslin, de mirt, de scorţişoară şi de viţa de vie.
Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, menţionează că, datorită calităţilor terapeutice deosebite, isopul a fost introdus în cultură, iar pentru aplicaţiile medicinale se foloseşte toată planta. Efectele benefice ale isopului, o plantă delicată cu flori violacee, roz sau albe, înmănuncheate într-o inflorescenţă, sunt atribuite unui complex de substanţe active: minerale (calciu, potasiu, fier, mangan, cupru), glucide, flavonoide, răşini şi taninuri. Studii recente menţionează că datorită acestui rezervor cu substanţe active, isopul este recomandat în tratamentul unui număr impresionant de afecţiuni, printre care bolile respiratorii (astmul bronşic), hepatice (inclusiv ciroza), cardiovasculare ( hipertensiune ), psihice (schizofrenie) şi cancerul.
Cele mai importante efecte terapeutice ale isopului se datorează în special uleiului, care se regăseşte în părţile aeriene ale plantei. În timp, cercetătorii au descoperit că această esenţă are proprietăţi bactericide (distruge bacteriile), antiseptice, astringente, antivirale, cicatrizante, diuretice, expectorante şi sedative. Planta se poate administra sub formă de pulbere, de macerat sau de infuzie.
Pulberea, leac pentru detoxifiere
Planta uscată ( partea aeriană a isopului) se macină cu ajutorul râşniţei de cafea (doar cantitatea de care aveţi nevoie). După măcinare, cerneţi pulberea printr-o sită deasă. Pentru detoxificarea organismului, se recomandă câte un vârf de cuţit cu pulbere de isop, cu o jumătate de oră înaintea celor trei mese principale. Leacul se ţine sub limbă timp de cinci minute, după care îl înghiţiţi cu apă la temperatura camerei.
Un remediu excelent pentru astmul alergic
Pentru bolnavii de astm, doza recomandată este de o jumătate de linguriţă, diluată în puţină apă plată, care se administrează de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul trebuie urmat cel puţin 14 zile şi are efecte antiinfecţioase puternice, uşurează expectoraţia, crescând imunitatea organismului. Specialiştii în medicină alternativă apreciază că acest leac este excelent pentru astmul alergic.
Induce o stare de bună dispoziţie
Dacă se administrează un vârf de cuţit cu pulbere, cu un sfert de oră înainte de masă, de trei ori pe zi, aceasta inhibă reflexul vomitiv. Este un fapt dovedit că acest remediu naturist stimulează pofta de mâncare şi induce o stare de bună dispoziţie, fiind de mare ajutor în bolile grave. Pulberea astfel administrată este un foarte bun adjuvant în boala canceroasă şi în ciroza hepatică, dar este la fel de eficientă împotriva balonării şi a altor probleme digestive.Maceratul, un adjuvant excelent în schizofrenie
Pentru obţinerea unui macerat de isop, se folosesc cinci fire de plantă proaspătă mărunţită cu mâna. Peste aceasta se toarnă apă de izvor, cât să acopere planta complet şi se lasă la macerat, la temperatura camerei, timp de 10-12 ore. După acest interval, leacul se filtrează printr-un tifon şi se foloseşte în afecţiunile neurologice, psihice şi în cele digestive, după recomandarea specialistului.Cercetările au dovedit că maceratul de isop este un foarte bun adjuvant în schizofrenie. În acest caz, pentru calmarea manifestărilor imprevizibile ale bolii, se recomandă trei pahare de câte 100 ml de macerat pe parcursul unei zile întregi. Tratamentul trebuie urmat timp de şapte zile, iar după o pauză de o săptămână, terapia se poate repeta.
Când se consumă 300 ml de macerat de isop pe parcursul unei zile, îndulcit cu trei linguriţe cu miere, bolnavul poate să ţină sub control afecţiuni precum: depresia, astenia şi nevroza astenică. Tratamentul trebuie continuat, fără întrerupere, timp de 20 de zile.
Maceratul, eficient şi în calmarea gastritei
Un pahar cu macerat de isop, băut cu zece minute înaintea meselor principale, calmează durerile de stomac, gastrita şi balonările. În astfel de situaţii, maceratul se poate consuma de câte ori este nevoie.Isopul, un adjuvant recomandat în ciroză
Partea aeriană a plantei de isop, folosită ca ingredient principal pentru infuzie, poate fi procurată sub formă uscată de la magazinele Plafar. Infuzia se prepară dintr-o cană cu apă clocotită şi o linguriţă cu plantă uscată, care se lasă la infuzat cinci minute.Infuzia aceasta este un leac foarte bun care combate hipertensiunea arterială; totodată, licoarea este un bun adjuvant în boala canceroasă şi în ciroza hepatică. În astfel de afecţiuni, se recomandă câte trei căni pe zi, după mesele principale, un interval de 30 de zile, sau după indicaţia specialistului.
Elimină surplusul de lichide şi toxinele
În situaţia persoanelor care, din cauza unor disfuncţii, reţin apa în organism, tratamentul cu infuzie de isop favorizează eliminarea acesteia şi purifică ficatul. În acest caz, se administrează câte două căni cu infuzie pe zi; efectul terapiei este foarte bun pentru că se elimină nu numai surplusul de lichide, dar şi toxinele. Totodată, infuzia de isop este eficientă în afecţiunile aparatului respirator, în bronşite, faringite şi în laringite. În tratamentul acestor afecţiuni, terapeuţii recomandă câte trei căni pe zi, după mesele principale. Tratamentul durează o săptămână şi se poate repeta la nevoie.
Reţetele săptămânii
Infuzie : Două linguriţe de plantă se infuzează în 250 ml de apă clocotită , timp de 10 minute. Se consumă două până la patru căni pe zi, în funcţie de recomandarea terapeutului.
Sirop : Punem 100 g plantă într-un litru de apă clocotită. După ce se răceşte, adăugăm 1,5 kg de miere. Punem siropul pe foc şi-l lăsăm să clocotească doar două minute. După ce se răceşte, turnăm siropul în sticle pe care le închidem ermetic. În stări febrile persistente şi în afecţiunile grave, se administrează câte şase linguriţe pe zi.
