Remedii rapide pentru toxiinfecţii alimentare

Intoxicaţia alimentară sau toxiinfecţia alimentară este o boală cauzată de consumul de alimente sau de băuturi contaminate cu microorganisme. Bacteriile (Salmonella, Escherichia  coli), viruşii (Rotavirus) sau paraziţii (Giardia lamblia, Entamoeba histolytica ) pătrund în organism odată cu alimentele contaminate ingerate. 

Cauze. Carnea şi produsele din carne, peştele, lactatele, sosurile şi cremele cu ouă şi unt, depozitate în locuri neigienice sau lăsate la temperatura camerei o perioadă mare de timp se alterează foarte repede şi produc toxiinfecţii alimentare.

De asemenea, toxiinfecţiile alimentare provin din alimentele expuse în spaţii neigienice (pieţele ambulante unde se vând ocazional lactate, ouă, preparate din carne) sau de apa cu care au fost stropite verdeţurile, legumele şi fructele şi care ar putea proveni dintr-o sursă contaminată. Îngrijorător este şi faptul că boala se răspândeşte foarte repede de la sursa infectată la mai multe persoane dintr-o colectivitate.

Măsuri. Ceaiurile (de anghinare, de echinacea, de şovârf şi sunătoare), bitterul suedez şi decoctul din frunze de vişin sunt leacuri rapide  în cazuri de toxiinfecţie alimentară. În acelaşi timp, toxiinfecţiile alimentare pot fi prevenite prin respectarea unor reguli riguroase de igienă: igiena riguroasă a mâinilor cu apă, gel sau cu săpun când preparăm mâncarea şi înainte de fiecare masă, spălarea legumelor şi fructelor în mai multe ape, verificarea  termenului de valabilitate înscris pe eticheta produselor alimentare.

Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, ne recomandă să tratăm aceste afecţiuni chiar de la primele semne de manifestare a bolii (dureri de cap, febră, diaree, vărsături şi dureri abdominale puternice) cu remedii naturiste la îndemâna noastră.

„De asemenea,alimentele decongelate nu se recongelează, ci se prepară imediat. Hrana gătită se păstrează în recipiente închise ermetic, care se depozitează în frigider. Mai mult, fructele şi legumele se păstrează în frigider după ce au fost spălate foarte bine”, spune fitoterapeutul. 

Principiile active ale anghinarei combat efectele unor afecţiuni grave printre care infecţiile intestinale. Când apar simptomele specifice toxiinfecţiilor alimentare, precum voma şi diareea, este eficientă infuzia de anghinare. Aceasta se prepară dintr-o linguriţă de plantă uscată şi o cană cu 250 ml de apă fierbinte.

Zilnic, se consumă câte două căni de infuzie, cu înghiţituri mici, după micul dejun şi după cină. Efectele ceaiului apar după primele două-trei zile de tratament, iar terapia trebuie urmată o săptămână.

În cazul toxiinfecţiilor alimentare este indicată terapia cu infuzie  preparată din echinaceea, pentru că inhibă dezvoltarea infecţiilor de orice natură din organism. În toxiinfecţiile cu stafilococ auriu, administrarea acestui remediu s-a dovedit foarte eficientă.

Pe de o parte, ajută la vindecarea infecţiei, iar pe de altă parte preîntâmpină apariţia recidivei. Infuzia simplă se prepară dintr-o linguriţă de plantă şi dintr-o cană cu 250 ml de apă clocotită.

Se beau câte trei căni de ceai pe zi. În cazul toxiinfecţiilor alimentare severe, se foloseşte tinctura, care se administrează astfel: într-un pahar cu 100 ml de ceai se adaugă câte 15 picături; zilnic, se recomandă câte trei căni, după mesele principale, un interval de o săptămână.

De-a lungul timpului, sunătoarea a fost folosită pentru tratarea a peste 50 de boli. Efectele antiseptice, astringente şi antiinflamatoare ale acestei plante o recomandă în cazul unor tulburări digestive de natură infecţioasă.

În cazul toxiinfecţiilor alimentare, se recomandă administrarea infuziei în paralel cu tinctura de echinaceea. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de plantă uscată şi din 200 ml de apă clocotită.

Se consumă câte două căni de infuzie pe zi, timp de două săptămâni. În tratamentul cu tinctură se iau câte 15 picături, de trei ori pe zi.

Cercetări făcute în Marea Britanie au dovedit că extractul de sovârv este  mult mai activ contra stafilococilor decât multe dintre antibioticele existente pe piaţă. În cazul infecţiilor provocate de alimente alterate se recomandă o cură cu infuzie combinată de sovârv, din care se bea câte un litru pe zi, vreme de 15-20 de zile.

Leacul se prepară din şase linguriţe de pulbere care se macerează timp de opt ore în 500 ml de apă rece, după care se filtrează, iar preparatul obţinut se lasă deoparte. Planta rămasă după filtrare se opăreşte cu 500 ml de apă, apoi se lasă să se răcească şi se strecoară.

În final, se amestecă maceratul cu infuzia, iar preparatul obţinut se bea în patru reprize, pe parcursul unei zile.   

Un remediu care s-a dovedit foarte eficient pentru combaterea diareei, frecventă în toxiinfecţiile alimentare, este decoctul din frunze de vişin.

Leacul se prepară prin fierberea a cinci linguri de frunze de vişin în 500 ml de apă. După 15 minute, decoctul se strecoară şi se bea călduţ, cu înghiţituri mici. 

În toxiinfecţiile alimentare, bitterul suedez, preparat din 18 sau 32 de plante,  combate greaţa, vărsăturile şi reglează tranzitul intestinal.

Se administrează câte trei linguriţe pe zi, diluate într-o cană cu ceai de afine, plantă recunoscută pentru efectele sale antidiareice, antihemoragice şi dezinfectante. Tratamentul trebuie urmat 60 de zile.

Remediile din plante scurtează perioada de recuperare după toxiinfecţiile alimentare. Terapia trebuie urmată , fără întrerupere, cel puţin 14 zile.