Secretele ultimei săptămâni de post
Dr. Ovidiu Bojor, întemeietorul fitoterapiei române moderne, supranumit “Împăratul Plantelor”, ne sugerează ce să mâncăm în post pentru a ne întări sănătatea, cum să ne pregătim pentru trecerea la „dulce” şi cum să mâncăm de „dulce” fără a ne pune în pericol sănătatea.
Doctor Ovidiu Bojor, regele plantelor
Considerat „patriarhul fitoterapiei române”, dr. farm. Ovidiu Bojor (90 de ani) este unul dintre iniţiaţii în tehnicile de prelungire a vieţii prin valorificarea darurilor naturii. A dedicat zeci de ani cercetării virtuţilor terapeutice ale plantelor din arealul românesc, ca şi din alte importante zone ale lumii şi a studiat marile sisteme de medicină tradiţională. ”Împăratul plantelor” a publicat peste 30 de tratate de specialitate și cărți științifice, are peste 40 de brevete de invenție și se poate lăuda cu numeroase titluri internaționale.
A condus patru expediţii pentru explorarea florei medicinale din Himalaya, a participat la mai multe misiuni exploratorii în Afganistan şi în Africa. Timp de 25 de ani, Ovidiu Bojor a lucrat la cartarea florei medicinale din Carpaţi, metodologie adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, unde a și activat ca expert. Cu toate acestea, titlul la care Ovidiu Bojor ţine cel mai mult este acela de cetăţean de onoare al oraşului natal, Reghin.
Profetului Iezechiel, Dumnezeu îi cere să-şi facă provizii din plante cu valoare energetică pentru a supravieţui 190 de zile: bob, linte, mei, orz, ovăz şi grâu. Cu asemenea plante (şi cu multe altele) putem trece şi noi prin Postul Mare.Din boabele uscate de bob se pot face supe, ciorbe, soteuri, creme hrănitoare. Pentru diminuarea colesterolului, medicina populară recomandă o cură de seminţe fierte şi decojite, consumate cu 1/2 oră înainte de masa de prânz.
Făina din boabe de linte se adaugă la făina de grâu, pentru a-i creşte valoarea proteică. Boabele de linte se mănâncă şi încolţite. Pentru preparatele culinare, se înmoaie în apă 12-18 ore, până când apar germenii, apoi se gătesc. Lintea se recomandă în debilitate, caşexie, atrofie musculară, convalescenţă după boli infecţioase, precum şi în alimentaţia mamelor care alăptează.Meiul are acţiune revitalizantă, tonică şi de echilibrare a sistemului nervos. Pâinea din făină de mei poate fi consumată şi de persoanele care au intoleranţă la gluten. Meiul se mai poate consuma crud, după înmuierea în apă, în salate sau înăbuşit, în amestec cu legume.Seminţele de orz pot fi mâncate încolţite, ca atare sau în salate. Neîncolţite şi prăjite, pot înlocui sarea.
Ovăzul, care prezintă numeroase proprietăţi terapeutice, poate fi consumat sub formă de: seminţe încolţite, în meniul obişnuit sau în cure; „fulgi”, asortaţi cu fructe proaspete, la micul dejun; pâine (în combinaţie cu făina de grâu); tărâţe, câteva linguri în mâncare sau în salate.
Mai sănătos, după o perioadă de Post
Sub aspect spiritual, postul este un bun exerciţiu de abstinenţă, de voinţă şi de autocontrol. Sub aspect medical, reprezintă un prilej de dezintoxicare a organismului şi de repaos al aparatului digestiv. Regimul preponderent vegetarian din această perioadă are şi valoare terapeutică, astfel încât, dacă ne vom alcătui un meniu inteligent, la sfârşitul postului vom fi mai sănătoşi şi mai capabili să ne confruntăm cu meniul „de dulce”.6 Mai multe informaţii, în cartea „Plante şi miresme biblice. Hrană pentru suflet şi trup”, Editura Fiat Lux, tel.: 021-331.68.94 şi 0723.327.124.
