FotoAstăzi Principesa Margareta împlinește 77 de ani. Povestea mai puțin știută a vieții sale. „M-am simțit toată viața o persoană incompletă”

Astăzi, Principesa Margareta a României sărbătorește 77 de ani. Fiica cea mare a Regelui Mihai I și a Reginei Ana a crescut în exil, dar legătura cu România a rămas pentru ea o constantă, un fir invizibil care o leagă de istoria și oamenii acestei țări. Dincolo de aparițiile publice și de angajamentele oficiale, Principesa Margareta își păstrează momentele de relaxare și bucurie simplă: îi plac pastele și salatele, adoră să descopere biografii și autobiografii care oferă lecții despre lume și oameni, urmărește documentare despre istorie sau natură și ascultă muzica lui Elvis Presley sau Beethoven.

O copilărie în exil, dar într-o familie unită

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, s-a născut la Lausanne, în Elveția, pe 26 martie 1949, fiind primul copil al Regelui Mihai I și al Reginei Ana. Venirea sa pe lume a avut loc într-un context dramatic pentru familia regală, la scurt timp după abdicarea forțată a Regelui Mihai, în 1947.

Copilăria sa s-a petrecut departe de România, în Marea Britanie și Elveția, însă a fost marcată de stabilitate emoțională și de o viață apropiată de normalitate. Familia trăia într-un mediu rural, departe de fastul unei curți regale, iar viața de zi cu zi era simplă, dar profund ancorată în valori.

Atmosfera din familie era una caldă, unită, în care educația se baza pe respect, naturalețe și echilibru. Nu a fost vorba despre o copilărie rigidă, dominată de etichete, ci despre una autentică, în care responsabilitatea a fost învățată treptat.

Într-un dialog despre acea perioadă, Majestatea Sa mărturisea: „Nu, nu, a fost o viață normală, cu respect pentru bunele maniere, dar fără eticheta impusă la o curte regală, pentru că a fost alt tip de viață. Ca orice copii, învățam să ne comportăm la masă, în prezența altor persoane sau a prietenilor, într-un mod mai degrabă occidental.”

Totuși, în spatele acestei normalități exista o realitate dificilă: dorul de țară și imposibilitatea de a o cunoaște direct. România era prezentă doar prin povești, fotografii și mesajele Regelui Mihai transmise la radio. „Nu m-am simțit încorsetată pentru că eram principesă și pentru că trebuia să am o anumită ținută, ci mai ales pentru că nu înțelegeam de ce aveam aceste îndatoriri, când nici măcar nu aveam voie să merg în România.”

Un rol esențial în formarea sa l-a avut Regina Elena, mama ei

Parcursul educațional al Principesei Margareta reflectă o construcție intelectuală solidă și o orientare timpurie către domeniul internațional.

După studii în Italia, Elveția și Marea Britanie, urmează Universitatea din Edinburgh, unde obține o diplomă în Sociologie, Științe Politice și Drept Public Internațional. Ulterior, se specializează în sociologie medicală și politici de sănătate publică.

Un rol esențial în formarea sa l-a avut Regina Mamă Elena, pe care Majestatea Sa o descrie ca pe un reper fundamental:

„Am descoperit o lume întreagă cu ea. Regina Elena a fost ghidul meu spiritual, mentorul meu, steaua călăuzitoare. Ea m-a învățat multe despre viață, mi-a deschis ochii către tot ce este frumos și bun pe lume.”

Între anii ’70 și începutul anilor ’80, Principesa Margareta și-a construit o carieră solidă în mediul academic și ulterior în cadrul Națiunilor Unite, lucrând pentru organizații precum OMS, FAO și IFAD.

Activitatea sa a dus-o în Africa și America Latină, unde a intrat în contact direct cu problemele comunităților vulnerabile. Această experiență a fost definitorie pentru direcția sa ulterioară. „Când a văzut că în anii ’70 în Sudan nu exista, practic, un sistem de sănătate, a vrut să facă sociologie medicală, ca să poată contribui cu ceva la sistemul de sănătate publică.”, a povestit un apropiat al Principesei Margareta

Această etapă a reprezentat fundamentul unui angajament care avea să continue întreaga viață: implicarea în cauze sociale și umanitare.

„Nici nu pot să descriu foarte bine ce am simțit când am venit prima oară aici”

Momentul decisiv în destinul său a venit în 1989, când a decis să renunțe la cariera internațională pentru a se dedica României.

Prima vizită în țară, în ianuarie 1990, a fost una profund emoționantă, aproape identitară:

„Nici nu pot să descriu foarte bine ce am simțit când am venit prima oară aici. De altfel, cred că numai cineva care a fost în exil poate să înțeleagă. Am suferit un fel de șoc, de recuperare a identității. De atunci am devenit și eu o persoană întreagă... se poate spune așa”, a spus Principesa Margareta.

Confruntarea cu realitățile dure ale României post-comuniste – orfelinatele, condițiile precare din spitale și centrele sociale – a determinat-o să acționeze concret.

Astfel a luat naștere Fundația Regală Margareta a României, un proiect care a sprijinit, de-a lungul deceniilor, sute de mii de oameni.

A avut două iubiri

Viața personală a Principesei Margareta a fost marcată de două relații importante. În tinerețe, a avut o legătură cu Gordon Brown, viitor prim-ministru britanic, despre care declara:

„Era o poveste foarte solidă și romantică. N-am încetat să-l iubesc nici o clipă, dar, într-o zi, ceva nu mi s-a mai părut în regulă, auzeam doar politică, politică, politică, iar eu aveam nevoie de atenție”, a spus Principesa Margareta.

Ulterior, destinul său s-a legat de cel al Principelui Radu al României, pe care l-a cunoscut în România, într-un proiect social. Cei doi s-au căsătorit în 1996. Din 2001 cei doi locuiesc la Palatul Elisabeta din București, implicându-se activ în viața publică și în proiecte dedicate dezvoltării societății românești.

În perioada comunistă, Principesa Margareta a fost atent monitorizată de Securitate, inclusiv în timpul activității sale internaționale. Au existat încercări de discreditare, inclusiv prin lansarea unor zvonuri.

Aceste acțiuni reflectau teama regimului față de simbolurile monarhiei și influența acestora în plan internațional.

Rolul actual și viziunea asupra României

După 1997, când a fost desemnată Principesă Moștenitoare, și ulterior în 2007, când a devenit Custodele Coroanei, Majestatea Sa Margareta și-a asumat un rol central în reprezentarea intereselor României și în promovarea valorilor democratice.

Viziunea sa despre viitorul țării rămâne una profund ancorată în nevoia de reconstrucție morală: „O renaștere morală, aceasta în primul rând. Apoi câteva lucruri practice, de la construirea infrastructurii, la respectarea legii patrimoniului cultural dar și de mediu. Acestea sunt lucruri absolut esențiale pentru ca România să poată merge înainte”, declara Pricipesa Margareta.

Privind retrospectiv, destinul Principesei Margareta este unul al echilibrului între trecut și viitor, între pierdere și reconstrucție, între identitate și responsabilitate. „M-am simțit toată viața o persoană incompletă, o persoană fără umbră... Am suferit un fel de șoc, de recuperare a identității.”

Astăzi, la 77 de ani, Majestatea Sa rămâne un simbol al continuității și al angajamentului față de valorile fundamentale ale societății.

5 lucruri mai puțin cunoscute despre Principesa Margareta

Preferințe culinare. În plan gastronomic, Majestatea Sa are gusturi echilibrate, cu influențe mediteraneene. Apreciază preparatele simple, dar rafinate, precum pastele și salatele. Din bucătăria românească, are o afinitate specială pentru sarmalele în foi de viță, în special variantele mai ușoare, cu carne de pui.

Lecturi și universul cărților. Nu se limitează la un autor anume, însă este atrasă în mod constant de biografii și autobiografii. Consideră că aceste lecturi oferă o perspectivă autentică asupra istoriei și a naturii umane, fiind unele dintre cele mai directe modalități de a înțelege lumea.

Preferințe media. În ceea ce privește televiziunea, este interesată de conținut cu valoare educativă – documentare despre istorie, natură sau design interior. În materie de film, nu are un titlu favorit anume, alegând să aprecieze fiecare producție recent vizionată, experiența cinematografică fiind pentru ea una continuă.

Muzică și inspirație. În zona muzicii moderne, îl admiră pe Elvis Presley, pe care îl apreciază pentru stilul său unic, vocea inconfundabilă și impactul cultural. De asemenea, ascultă și muzica lui Michael Jackson, preferând însă mai degrabă audițiile private decât participarea la evenimente de tip club.

Pasiunea pentru muzica clasică. În registrul clasic, Ludwig van Beethoven ocupă un loc aparte în preferințele sale. Este atrasă de intensitatea și profunzimea emoțională a compozițiilor sale, pe care le consideră expresii autentice ale forței interioare și sensibilității artistice.

Profil: Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române

Parcursul său academic și profesional reflectă o orientare clară către domeniul relațiilor internaționale și al implicării sociale:

• Absolventă a Universității din Edinburgh, Scoția (promoția 1974)
• Deține o diplomă de Master of Arts în Sociologie, Științe Politice și Drept Public Internațional
• Între 1974 și 1983 a activat ca cercetător, specializându-se în sociologie medicală și sănătate publică
• În perioada 1983–1989 a lucrat în cadrul Organizației Națiunilor Unite, la Roma, în cadrul FAO și IFAD