Cea mai morbidă atracție turistică este în Italia. Turiștii trebuie să aibă inima tare

În frumosul Palermo, din minunata Sicilie, există o atracție turistică cu totul deosebită. Zeci de mii de turiști vin să vadă una dintre cele mai interesante mănăstiri din lume. Abia când ajung își dau seama că este și cea mai macabră. Pornesc la drum amuzați și cu imaginile de pe internet în minte, dar când ajung, zâmbetul le îngheață pe față. Sunt 8.000 de cadavre și 1252 de mumii, aranjate pe categorii: bărbați, femei, copii, virgini, călugări, preoți și profesioniști.

Înconjurați de 8.000 de cadavre

Palermo este un minunat exemplu de oraș italian clasic, cu facilități moderne dezvoltate în jurul unui centru istoric. Capitala siciliană are un trecut sumbru, cu numeroase incidente mafiote din zona crimei organizate, însă, în zilele noastre lucurile s-au schimbat mult.

Printre minunile arhitectonice din oraș, Mănăstirea Capucinilor și Catacombele reprezintă o atracție turistică cu totul deosebită.

Subsolul unei acestei mănăstiri din Palermo, Sicilia, este „locuit” de 8.000 de cadavre și 1252 de mumii. Sunt perfect aranjate pe „categorii”: bărbați, femei, copii, virgini, călugări, preoți și profesioniști. De sute de ani, ei sunt locuitorii catacombelor capucinilor.

Construcția în sine nu este o clădire fantastică, dar Catacombele (Catacombe dei Cappuccini) reprezintă adevărata minune de aici, acestea fiind o atracție turistică diferită, accesată de către cei cu… inimile tari.

Aici vei putea cutreiera vastele catacombe subterane în timp ce ești permanent înconjurat de cadavre.

Unele atârnă de pereți, altele stau unul lângă altul. Sunt cadavre care zac în sicrie deschise sau se odihnesc direct pe rafturi.

Toate sunt bine păstrate printr-un proces de îmbălsămare.

 Dar poate cele mai teribile imagini sunt cele ale bebelușilor și copiilor mici, care zac în dulapuri de sticlă și sicrie minuscule.

Privilegiul de a fi îngropat în catacombele din Palermo

Inițial, catacombele au fost destinate doar frăției capucinilor, însă secole mai târziu ideea de a fi îngropat aici ajunsese la mare modă.

În testamentele lor, capetele luminate din Palermo cereau să fie îngropate în Catacombe purtând anumite haine.

Alții mergeau și mai departe și cereau să li se schimbe veșmintele la anumite intervale de timp.

Preoții purtau ținutele clerice, dar alții se îmbrăcau conform modei epocii respective.

Rudele decedaților obișnuiau să coboare în subteran pentru a se ruga pentru cei plecați și pentru a le îngriji corpurile ca să se păstreze cât mai bine în timp.

Prima persoană înmormântată în Catracombe a fost un călugăr în anul 1599. Apoi, acestea au devenit u  cimitir al călugărilor. 

Familiile avute au început să își dorească să își doarmă locul de veci în subsolul mănăstirii și plăteau încă din timpul vieții sume de bani importante pentru un loc în Catacombe.

Apoi a devenit o modă, iar unii localnici cu pretenții și-au dorit cu disperare ca cei dragi adrimiți întru eternitate să fie înșirați în catacombe și expuși pentru vizitare.

Ultima persoană depusă în catacombe, o fetiță în vârstă de doi ani

Potrivit documentelor, ultima persoană despre care se crede că a fost depusă în catacombele din Palermo, este o fetiță pe nume Rosalia Lombardo.

Rosalia avea doar doi ani când a murit de gripă spaniolă în 1920.

Ea a fost îmbălsămată după moarte, folosind „formalină pentru a ucide bacteriile, alcool pentru a usca corpul, glicerină pentru a o împiedica să se usuce excesiv, acid salicilic pentru a ucide ciupercile și cel mai important ingredient, sărurile de zinc pentru a conferi rigiditate corpului.”

 Procesul de îmbălsămare a avut efect, iar Rosalia a arătat remarcabil de umană zeci de ani de la moartea ei. Până de curând cân a început să se degradeze ea părea un copil care doarme.

Sute de ani, procedeul îmbălsămării a fost transmisă din generație în generație. Coborau în catacombe deschideau cadavrul și îndepărtau organele vitale, înainte de a lăsa corpurile să se usuce și de a picura în mod constant fluidele corporale rămase. Apoi erau clătiți cu oțet, uneori umpluți cu fân. La final, erau îmbrăcați în hainele bune de duminică.