Cine a fost Regina Ranavalona I, cea mai mare criminală din istorie. Își supunea victimele la chinuri îngrozitoare

Istoria este plină de lideri care au devenit celebri din cauza dorinței tiranice de a domina, ucigând mii de oameni. Însă, nici unul nu se poate compara cu Regina Ranavalona I, cea care a condus cu cruzime Madagascarul timp de peste trei decenii, între 1828 și 1861, și care a fost numită „nebuna din Madagascar” sau „regina cu inimă de gheață”. 

Născută în jurul anului 1788 într-o familie obișnuită, Ranavalona a fost unul dintre conducătorii din secolul al XIX-lea al Regatului Madagascar, într-o perioadă în care exista un contact tot mai mare între insulă și europeni. A purtat inițial numele de Ramavo, dar destinul avea să i se schimbe în momentul în care tatăl ei a aflat despre un complot de asasinare îndreptat împotriva regelui Madagascarului.

Cum a ajuns regină

Conspirația pentru asasinarea lui Andrianampoinimerina, cel mai faimos conducător al Regatului Madagascar, a fost condusă de unul dintre unchii regelui, care, împreună cu alți tradiționaliști conservatori, s-au opus adoptării civilizației europene. Ca răsplată că i-a salvat viața, regele a adoptat-o ​​pe Ranavalona și a logodit-o cu fiul și moștenitorul său, prințul Radama.

În 1810, Radama a urcat pe tron. Căsătoria celor doi a fost nefericită, iar cuplul nu a avut nici un moștenitor. Acesta s- astins din viață câțiva ani mai târziu, în 1828. 

Potrivit legii, următorul pe linia de succesiune la tron era Rakotobe, fiul bine educat al surorii mai mari a lui Radama. Deși reușise să stea departe de privirile publicului în ultima parte a domniei lui Radama, Ramavo se ocupa cu mare pricepere de diverse uneltiri.

Își dorea tronul și, sprijinită de mai multe persoane bogate și influente, a dat curs unei lovituri de stat. Astfel, și-a luat numele de Ranavalona I și a devenit regină.

La începutul domniei, „regina cu inimă de gheaţă” a declarat răspicat că ţara ei era autosuficientă. Iar ea avea toate intenţiile să menţină această autosuficienţă. În plus, nu avea de gând să permită „străinilor” să submineze sistemul antic de legi şi cultura. A fost  puternică și nemiloasă chiar de la început.

Una dintre primele sale acțiuni a implicat executarea sistematică a membrilor familiei răposatului rege Radama, răzbunându-se pentru acțiunile fostului ei soț, îndreptate împotriva familiei ei, cu două decenii în urmă. Apoi, în 1835, a interzis oficial creștinismul pe insulă. În cele din urmă, paranoia reginei Ranavalona I s-a agravat şi a cuprins toate posibilele intervenţii străine, în special cele ale britanicilor şi ale francezilor.

Își supunea victimele la chinuri îngrozitoare

Astfel, timp de trei decenii în care Regina Ranavalona I a condus Madagascar, domnia marcată de teroare nu s-a concentrat doar asupra străinilor., ci și asupra propriul ei popor. Foarte inventivă în ceea ce privea metodele de represiune, regina Ranavalona I îi supunea adeseori pe cei care călcau legea la:

Atârnare: Cel „vinovat” atârna zile în şir de nişte stânci abrupte şi rudele sale erau obligate să privească, pe măsură ce frânghia se subţia până se rupea, iar victima murea în urma căderii.

Fierbere, ardere și îngropare de viu: Mii de persoane suspectate de diferite infracțiuni au fost supuse acestor metode de execuție medievale. Prietenii și rudele condamnaților erau martori la tortură, ca un avertisment din partea reginei.

Decapitare: Într-un caz bine documentat, din ordinul Reginei, capetele soldaţilor francezi decapitaţi au fost trase în ţeapă şi postate de-a lungul plajelor de pe insulă, pentru a-i descuraja pe francezi să invadeze ţara.

Otrăvire: Regina făcea ocazional teste de loialitate, administrându-le otravă celor a căror supuşenie i se părea îndoielnică. Nu e surprinzător că puţini „subiecţi ai testelor” au supravieţuit.

Muncă silnică: Din cauza câte unui capriciu, regina ordona adeseori ridicarea unor construcţii nerealiste, folosind pentru aceasta mii de localnici ghinionişti sau prizonieri.

I se atribuie cel puţin 2,5 milioane de morţi

Experții estimează că în timpul domniei de 33 de ani a Reginei Ranavalona I, între 50% și 75%  din populația Madagascarului a murit prematur din cauza războiului, a bolilor și a unui sistem de justiție nemilos.

Reginei Ranavalona I i se atribuie uciderea a cel puțin 2,5 milioane de oameni, de aceea a primit titlul de „Cea mai criminală femeie din toate timpurile”. După moartea ei în 1861, la vârsta de 83 de ani, Madagascar a declarat o perioadă de doliu național de nouă luni.