De la ce a pornit, de fapt, conflictul dintre români și unguri. Transilvania, cucerită cu arma-n mână
Pe 4 iunie 1920, în palatul regal de la Trianon, Franța, avea loc un moment istoric ce avea să rescrie harta Europei și să genereze un conflict identitar care persistă, sub diverse forme, până în zilele noastre: semnarea Tratatului de la Trianon.
Pentru români, acesta a consfințit unirea Transilvaniei cu România. Pentru unguri, a fost o tragedie națională. Conflictul româno-maghiar, în esență unul de natură istorică, teritorială și identitară, își are rădăcinile mult înainte de acel tratat, scrie Adevarul.
Un vis național împărțit în două: România Mare vs. Ungaria Mare
Timp de secole, Transilvania a fost parte a Regatului Ungariei, o structură multietnică din Europa Centrală, care includea teritorii întinse locuite de slovaci, români, croați, sârbi și alte popoare.
După bătălia de la Mohács din 1526, Ungaria s-a prăbușit sub loviturile Imperiului Otoman, iar Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană, apoi parte a Imperiului Habsburgic.
Până în 1918, românii din Transilvania trăiau sub autoritatea maghiară, fiind însă majoritari în multe regiuni. Deși erau numerici superiori, românii nu aveau acces egal la reprezentare politică și drepturi culturale. Ideea de "Ungarie Mare", promovată intens de Budapesta, ignora caracterul multietnic al acestor teritorii.
Pe de altă parte, în Regatul României se contura un ideal național propriu: unirea tuturor românilor într-un stat unitar. După intrarea României în Primul Război Mondial în 1916, acest obiectiv a devenit central în politica externă și în efortul de război.
1 Decembrie 1918 – începutul unui proces, nu sfârșitul lui
Înfrângerea Austro-Ungariei în noiembrie 1918 a deschis drumul spre autodeterminare. Pe baza principiului promovat de președintele american Woodrow Wilson, românii din Transilvania au decis să-și hotărască singuri soarta.
Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, peste 100.000 de români ardeleni au votat unirea cu România.
Unirea nu a fost însă recunoscută de guvernul maghiar condus de Mihály Károlyi. Tensiunile s-au amplificat, iar confruntarea a trecut din sfera politică în cea militară.
În primăvara lui 1919, situația devine explozivă. În Ungaria, puterea este preluată de Béla Kun, un lider bolșevic sprijinit de Moscova. Regimul său adoptă o politică agresivă, urmărind refacerea Ungariei Mari. Declanșează acțiuni militare în Slovacia și amenință România.
Armata română, autorizată de comandanții aliați și confruntată cu o amenințare reală la granița estică, intră în acțiune. Pe 16 aprilie 1919, trupele române pătrund în Transilvania și împing linia frontului până la Tisa. Ungaria contraatacă, dar este respinsă. La sfârșitul lunii iulie, românii trec Tisa și, pe 4 august 1919, ocupă Budapesta, înlăturând regimul comunist. După patru luni, armata română se retrage, dar resentimentele maghiare persistă.
Trianon – două viziuni opuse asupra istoriei
Conferința de Pace de la Paris a fost scena unui duel diplomatic intens. Delegația română, condusă de Nicolae Titulescu și Ioan Cantacuzino, susținea unirea teritoriilor românești locuite majoritar de români.
De partea cealaltă, ungurii, reprezentați de contele Apponyi Albert, cereau revizuirea granițelor, negând dreptul la autodeterminare al românilor și slovacilor, considerați de Apponyi „rase inferioare cultural”.
Pe 4 iunie 1920, Tratatul de la Trianon este semnat. România primește oficial Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul. Articolul 45 al tratatului consfințește renunțarea Ungariei la pretenții asupra acestor teritorii.
În România, ziua de 4 iunie este sărbătorită ca „Ziua Tratatului de la Trianon”. În Ungaria, este considerată o zi de doliu național, iar tratatul e văzut ca un „dictat impus”.
Un conflict moștenit până astăzi
Resentimentele legate de Trianon au fost întreținute și în timpul regimului lui Miklós Horthy, când politica oficială era revanșa față de România. Horthy declara clar că România este inamicul numărul unu al Ungariei. De-a lungul secolului XX, acest conflict s-a manifestat prin tensiuni diplomatice, dispute simbolice și, uneori, ostilitate deschisă.
Până în prezent, Trianon rămâne un subiect sensibil. Pentru români, este simbolul unirii legitime a unui popor divizat. Pentru o parte din maghiari, este începutul unei traume istorice nerezolvate.