Destinul tragic al primului român care a ajuns în Antarctica. Cum a sfârșit marele savant

Explorator, botanist, zoolog şi biolog pasionat, îndrăgostit de lumea peşterilor, Emil Racoviță este considerat fondatorul biospeologiei, știința care studiază viața din mediul subteran. A fost primul român care a ajuns în Antarctica și a explorat peste 1.200 de peşteri în Europa şi Africa. Cum a sfârșit marele savant?

Născut pe 15 noiembrie 1868, la Iași, Emil Racoviță a făcut studiile primare, sub îndrumarea unui titan al culturii româneşti, profesorul şi scriitorul Ion Creangă. A urmat Facultatea de Drept din Paris, pentru a îndeplini dorința tatălui său, dar, și-a urmat și vocația și a a absolvit şi Facultatea de Ştiinţe de la Sorbona, unde a studiat zoologia cu un profesor eminent al vremii, Henri de Lacaze-Duthiers.

Și-a luat doctoratul în 1986 și a devenit un nume cunoscut printre oamenii de știință europeni. La doar 25 de ani, a fost ales membru al Societății Zoologice din Franța și în 1897 i s-a recomandat să participe ca naturalist la Expediţia Antarctică Belgiană (1897-1899), la bordul navei „Belgica”, sub comanda lui Adrien de Gerlache. Prin urmare, Emil Racoviţă a făcut parte din echipa internațională de cercetare care a ajuns în Antarctica în anul 1911.

Primul român în Antarctica

În timpul expediției, a avut posibilitatea să studieze viața imenselor mamifere acvatice, dar și a pinguinilor. El a rămas în istoria științei ca descoperitor al balenei cu cioc. De-a lungul carierei sale impresionante, savantul a strâns o colecţie de 5.000 de animale subterane şi a publicat 66 de lucrări, însumând aproape 6.000 de pagini.

În 1920, a fondat, la Cluj, primul Institut Speologic din lume. Pe parcursul celor două decenii petrecute în acest oraş, Racoviţă şi-a diversificat activităţile. De asemenea, a fost senator, rector al Universităţii Cluj, preşedinte al Academiei Române de Ştiinţe şi membru al mai multor organizaţii ştiinţifice.

Ultimii ani din viața savantului l-au găsit în Cluj, unde s-a stabilit după al Doilea Război Mondial, întors la Institutul de Speologie și Zoologie. În vara lui 1947, la vârsta de 79 de ani, tot mai bolnav, epuizat de desele drumuri la București, a căzut pe treptele institutului, fracturându-și o claviculă. Diagnosticul pus la internare a fost „congestie pulmonară și uree în sânge”, potrivit historia.ro.

Emil Racoviță a decedat pe patul de spital

La 19 noiembrie 1947, după ce vechile boli s-au agravat, apăsat de bătrânețe, Emil Racoviță a decedat pe acel pat de spital, imensul savant fiind înmormântat, după două zile, în Cimitirul Central din Cluj.

În cinstea cunoscutului speolog au fost numite Institutul de Speologie „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, nava oceanografică românească „Emil Racoviță” și cea mai mare peșteră din Republica Moldova. De asemenea, în 1958, i s-a dat numele savantului român unui grup de trei insule în Golful Wilhelmina, ca recunoaștere pe plan internațional a meritelor sale științifice.

În comuna Dănești, județul Vaslui, a fost amenajată Casa Memorială „Emil Racoviță”. Emil Racoviță apare în prima fotografie subacvatică ce s-a păstrat până astăzi, realizată de fotograful francez Louis Marie Auguste Boutan.