Locul superb din România care ascunde un secret dureros. Construcția lui a distrus sate cu o istorie de peste jumătate de mileniu

Au trecut șase decenii de la inaugurarea barajului Cinciș din Hunedoara, o construcție care a avut un impact profund asupra orașului Hunedoara și a regiunilor adiacente.

În timpul construcției, care a fost realizată într-un interval remarcabil de scurt, barajul a fost finalizat în doar 14 luni, însă acest proiect a avut consecințe majore asupra peisajului local, inclusiv inundarea mai multor sate, potrivit Adevarul. 

Barajul de la Cinciș a fost finalizat în mai 1964

Construcția barajului Cinciș, situat pe râul Cerna, la aproximativ șapte kilometri de Hunedoara, a fost completată în perioada aprilie 1963 - mai 1964. Aceasta a implicat săpături de 36.250 metri cubi și utilizarea a 62.000 metri cubi de beton.

Datorită lipsei de nisip în zona de construcție, a fost folosit nisip obținut prin concasare locală pentru prepararea betonului, conform informațiilor furnizate de Hidroconstrucția.

Locația aleasă pentru baraj a fost la aproximativ 6,5 kilometri în amonte de Hunedoara, pe versantul estic al masivului Poiana Ruscă, la confluența cu râul Runcu. Specialiștii în lucrări hidrotehnice au selectat această zonă datorită condițiilor geo-morfologice favorabile.

Valea râului Cerna era îngustă, cu versanți simetrici înclinați la unghiuri de 45-55 de grade, și cu roca la zi de calitate bună, având în albie depuneri aluvionare subțiri.

După compararea mai multor variante, s-a decis construirea unui baraj arcuit din beton cu caracteristicile: cota la coronament de 308 metri, înălțimea de 48,30 metri, lungimea de 220 metri, grosimea la bază de 14 metri și grosimea la coronament de 4,5 metri.

Volumul total al acumulării este de 43,5 milioane metri cubi, din care volumul util este de 27,4 milioane metri cubi.

Pentru gestionarea apelor mari, barajul dispune de un deversor frontal liber cu cinci deschideri de 6,40 metri și patru orificii de 1,50 x 0,60 metri, capabil să evacueze un debit de 250 metri cubi pe secundă.

De asemenea, a fost inclusă o conductă metalică de 800 mm pentru golirea de fund. La extremitatea aval a golirii de fund sunt instalate două vane – una de serviciu și una de revizie – într-o clădire situată la baza barajului.

Barajul este echipat și cu o priză de apă destinată alimentării Combinatului Siderurgic Hunedoara.

Construcția barajului a implicat munca a peste 1.500 de oameni, care în perioada de vârf lucrau în trei schimburi pe zi.

Apa a luat tot a găsit în cale de pe Valea Cernei

Lacul de acumulare Cinciș, cu o suprafață de peste 250 de hectare și o capacitate de aproape 30 de milioane de metri cubi de apă, a inundat în anii '60 mai multe așezări vechi de pe valea râului Cerna, inclusiv satele Cinciș și Cerna, precum și cătunele Valea Ploștii, Baia lui Crai, Moara Ungurului și Ciuleni.

Acestea aveau o istorie de peste 500 de ani și au fost complet submerse. Locuitorii au fost relocați, iar peste 100 de case, inclusiv biserici, școli și cimitire, au fost inundate.

Majoritatea clădirilor au fost demolate înainte de inundație, iar în 1962 sătenii au fost mutați pe un deal adiacent, unde au construit un nou sat numit Cinciș - Cerna.

Printre clădirile înghițite de lac s-au numărat bisericile vechi, inclusiv două biserici abandonate – una ortodoxă și una romano-catolică – și o biserică veche din perioada Huniazilor, care a fost demolată înainte de inundare, în ciuda opoziției localnicilor.

Biserica din vechiul sat Cinciș, care avea inscripția „Iohannes XX” și era asociată cu Moga, o rudă a Huniazilor, păstra legenda că Elisabeta Morsinai, mama lui Ioan de Hunedoara, ar fi fost înmormântată aici.

Lacul Cinciș, esențial pentru județul Hunedoara

Lacul Cinciș a devenit nu doar esențial pentru aprovizionarea cu apă a Hunedoarei și pentru funcționarea combinatului siderurgic, dar s-a transformat și într-o destinație populară pentru agrement.

În timp, localnicii au început să-l numească „litoralul Hunedoarei” sau „litoralul de la munte”, iar lacul a devenit un loc căutat de pescari. În 1964, ziarul „România Liberă” informa că în apele din regiunea Hunedoarei vor fi repopulate cu 230.000 puieți de păstrăvi, iar lacul Cinciș, cu o suprafață de 208 hectare, va primi 400.000 puieți de păstrăvi curcubeu. Apele de șes și coline vor fi, de asemenea, repopulate cu puieți de clean.

Pe lângă dezvoltarea lacului, zona înconjurătoare a devenit mai atractivă pentru turiști, în urma modernizării și construcției de noi șosele în văile Cernei și în regiunile Hațegului și Pădurenilor.