Povestea de film a lui Toma Gheorghe, cel mai bâtrân criminal în serie din România. A omorât 5 oameni, iar soția și fiica au fost printre victime: „Am ales ce-a fost mai rău”

La vârstă de 83 de ani, pe care o va împlini în curând, Toma Gheorghe deține recordul de a fi cel mai în vârstă criminal în serie din România.

De-a lungul vieții sale, a petrecut mai mult timp în spatele gratiilor decât în libertate, însă în momentele când a fost liber, a luat nu mai puțin de cinci vieți. 

În timpul interogatoriilor la care a fost supus de-a lungul anilor, Toma nu doar că și-a recunoscut crimele, dar și-a relatat și întreaga viață cu o sinceritate dezarmantă. "Când încep să mint, sunt extrem de serios și concentrat. Iar când spun adevărul, râd", mărturisea el cu nonșalanță. Era un interlocutor abil și plin de umor, folosindu-se de farmecul său pentru a relaxa atmosfera în timpul anchetelor, în încercarea de a se eschiva de la întrebările incomode.

Cum a întâlnit Toma „tanti moartea” în copilărie

Toma Gheorghe, cunoscut și sub porecla „Tomiță”, s-a născut pe 16 august 1941, în Arad. Mama sa, Rozalia, îi povestea adesea că a venit pe lume prematur, cântărind doar „1 kilogram și ceva” la naștere.

Doctorii erau sceptici în privința șanselor lui de supraviețuire și, conform spuselor lui Toma, ar fi dorit chiar să facă experimente medicale pe el. Însă mama lui a refuzat să-l dea. Deși slăbuț, Toma a supraviețuit și a crescut într-o lume în care poveștile despre moarte deveneau o parte a cotidianului său.

Avea un frate mai mic cu doi ani, Trudi, dar mama lor i-a dezvăluit că, de fapt, au avut 11 copii în total, dintre care doar ei doi au supraviețuit. Ceilalți copii au pierit din cauza bolilor. Mama lor le arăta poze cu aceștia, copii mici și bolnavi, care pieriseră din cauza rujeolei sau scarlatinei: „Asta-i Vasilică, ăsta-i Trăienuț”, își amintea Toma că-i spunea mama.

La un moment dat, când erau amândoi internați în spital, Toma povestește cum a început să vadă, în fiecare noapte, o siluetă misterioasă la fereastra salonului, îmbrăcată în negru, care îi făcea semne cu mâna, chemându-l.

Trudi nu o vedea, dar Toma era convins că acea apariție era moartea. I-a spus mamei despre aceste viziuni, iar ea i-a confirmat temerea, spunându-i să nu o urmeze niciodată: „Bine că nu te-ai dus, că aia era moartea!”, îi spunea mama.

Pedepsit de mama cu făcălețul

În copilărie, Toma era un băiat cu pistrui și părul roșcat. El își amintește cum într-o zi, pe drumul spre școală, care trecea pe lângă o sinagogă, a fost martorul unor acte de zoofilie, în care oamenii abuzați gâștele pe care le sacrificau. A povestit totul mamei sale, care l-a avertizat că oamenii respectivi l-ar putea tăia și pe el, la fel cum făceau cu gâștele.

Toma își amintește cum mama era cea care îl pedepsea cel mai des. De exemplu, după ce l-a înjunghiat superficial pe Trudi, în timp ce încerca să scape dintr-o priză de judo, a fost bătut de mama sa cu făcălețul, sărind de pe un pat pe altul în încercarea de a evita loviturile.

În timp ce tatăl său era mai distant, Toma simțea că mama îi ținea partea fratelui mai mic. Totuși, el spune că amândoi părinții țineau la el, chiar dacă doar mama îl bătea frecvent, iar tatăl doar o dată, când Toma i-a furat bani din valiză.

Un moment crucial din viața lui Toma a fost plecarea lor la casa de copii. Tatăl său fusese prizonier de război la ruși și revenise acasă grav rănit, având o rană la cap. Avea o valiză de lemn, plină cu bani, economii strânse pentru a cumpăra o casă. 

Toma și Trudi, neștiind valoarea banilor, au spart lacătul și, crezând că au găsit o comoară, au mers să-și cumpere dulciuri din ei. Banii, care trebuiau să le asigure un viitor, au fost cheltuiți fără discernământ.

Când tatăl s-a întors acasă și a văzut valiza goală, a crezut că fusese jefuit de soție. 

„O bate pe mama, «curvă şi Rozalie!», «mă, Gheorghe, măi, io n-am umblat!». Noi am auzit… Şi ne ia şi ne întreabă pe fiecare, io – «nuuu, tată!». «Oiţa lu mama, oiţa lu mama, ia spune»; era gras ăsta, îl prindea să-l bată, io fugeam pe stradă.

Şi ăla spune «Ghiţă, mamă, a luat banii…». Mama nu mă putea bate, că-i scăpam printre craci. Tata avea centură de postav, cu piele în faţă, când dădea, se mula cureaua pe mine. Io «au!», da nu mă durea, «pac!», io eram în partea astălaltă, «pac!», «au!»”, a spus celebrul criminal în serie român, potrivit Libertatea.

A doua zi, părinții, ținându-i de mână pe copii, au refăcut traseul, „prin cofetării și pe unde am fost, ca să recupereze banii”. Și, „din cauza asta, că le-am furat banii, ne-au dus la Casa de Copii. Dar mama venea la noi, și la Arad, și la Timișoara, apoi la Târgu Mureș, Calafat. Ne-a plimbat așa, ca niște prizonieri, pe vremea lui Gheorghiu-Dej.

Mama venea mereu și ne lua de la Timișoara. «Vă duc acasă, că nu pot trăi fără voi». Tata a vrut să ne dea la casa de copii pentru că i-am furat banii, mama nu. Dar în momentul acela și ea a fost de acord, nu-i așa?”

La 15 ani, Toma Gheorghe a comis prima infracțiune

Toma Gheorghe a comis prima infracțiune la 15 ani, furând porumbei de la casa de copii. A fost condamnat la 6 luni și trimis la Ocnele Mari, iar după eliberare a fost implicat în complicitate la furt, deși susține că nu a fost vina lui.

După moartea tatălui său, la 17 ani, Toma povestește cum mama lui credea că tatăl devenise strigoi și „intra în casă pe gaura cheii”. Toma își iubea mult mama, păstrând o poză cu ea în portofel și mergeau împreună la teatru.

După ce a fost eliberat din închisoare, unde a fost condamnat pentru furt, a lucrat la Uzina de Vagoane Arad, unde a făcut „glume” periculoase, cum ar fi să le dea colegilor să bea diluant în loc de suc. Se descrie pe sine ca fiind „nea Caisă”, un om preocupat de curățenie și eleganță, purtând mereu haine rafinate. Deși avea o imagine de om cult și sensibil, un procuror care a investigat cazurile sale a afirmat că Toma avea profilul unui criminal sadic.

Povestea primelor două crime

Toma Gheorghe s-a căsătorit în 1968, la vârsta de 27 de ani, și a avut doi copii. A avut probleme cu socrii, care nu voiau să-i dea fata în căsătorie. Toma își descrie soția ca fiind o „țărancă” cu nervi fragili, care plângea ușor.

În 1969 a devenit tată pentru prima dată, botezându-și fiica după mama sa, Rozalia, și a avut o a doua fiică, Tenzi, în 1971. Toma a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru dublu omor, după ce a ucis doi bătrâni în casa cărora zugrăvise.

După ce a fost închis, soția lui a cerut divorțul, ceea ce l-a surprins, crezând că e o coincidență de nume. Mama lui a murit în timpul detenției, iar Toma considera 8 martie o zi însemnată.

Referitor la animale, Toma mărturisește că ura pisicile, având o experiență traumatică cu una, pe care a ucis-o sufocând-o în urma unei „vânători”. Deși a avut grijă de animale, cum ar fi iepurii și porumbeii, acțiunile sale au fost adesea violente. A avut un câine-lup pe nume Rex, de care s-a atașat, dar după ce l-a bătut din cauza comportamentului său, Rex a fugit și nu l-a mai găsit niciodată, în ciuda căutărilor disperate prin oraș.

Tânărul necunoscut care s-a luat de el pe stradă

În viața sa, Toma se aseamănă cu un jucător de șah, având o abordare strategică față de acțiunile sale. El afirmă: „Dacă am în minte un plan, vreau să mă asigur că pot să-l pun în aplicare. Dacă nu am o viziune clară asupra a ceea ce urmează, mă gândesc că e mai bine să renunț. Deci, dacă am un obiectiv, mă voi concentra să văd dacă pot să-l ating. Dacă nu, rămâne ca o posibilitate neîmplinită. De obicei, mă duc să verific situația, pentru că așa îmi place să fac lucrurile”.

Toma își descrie personalitatea și zodia sa, Leul, spunând că nu îi place să fie condus de alții. El compară natura sa cu cea a unui leu, explicând că leul devine periculos doar atunci când este rănit.

„Dacă cineva îmi vorbește prima dată, mă uit la el sau la ea, dar nu reacționez imediat. Stau calm la început, dar simt că mă încălzesc treptat. Apoi, o dată ce ajung la un anumit punct, simt cum ard de furie. Pot deveni extrem de irascibil. Dacă mai continui cu provocările, nu ai timp să observi schimbarea!”, adaugă Toma, râzând cu amărăciune.

El povestește o întâmplare petrecută într-o zi, când se afla în Arad. Toma a traversat strada neregulamentar pentru a ajunge mai repede la stația de tramvai. „În momentul în care am ajuns la stop, am observat un Ford, în care se afla un tânăr cu părul lung, de tip palmier, cu un aspect vânos.

Apoi am aflat că tatăl lui era director la o fabrică. Am observat că semaforul era roșu, dar eu am trecut fără griji. M-am uitat la el și, ajungând la stație, unde se aflau o femeie și un bărbat, am realizat că poliția a intervenit pentru a-l lua.

Eu așteptam tramvaiul, iar acel tânăr a trecut pe verde, oprindu-se la câțiva metri de mine. S-a dat jos din mașină, a deschis ușa și mi-a spus: «băi, labă tristă!». Nu-mi dădeam seama că vorbea cu mine; m-am uitat în jur, căutând un alt posibil țintă.

El mi-a făcut un semn cu capul și apoi, închizând ușa, a traversat bulevardul, oprindu-se pe dreapta. Eu, surprins, nu am reacționat, stând pe loc. Dar l-am văzut cum vine spre mine în fugă și, când s-a apropiat, a sărit și mi-a dat cu picioarele în cap. Am reacționat impulsiv, aruncând sticla de suc de pământ, dar el a fugit spre mașină, fără să se urce la volan.”

Toma remarcă faptul că „palmierul” nu știa că persoana de care s-a legat el fusese condamnat pentru omor. Toma explică: „Am început să fug după el, iar el striga «Costele! Costele!». Eu i-am răspuns: «Tu-ți Costelu mă-tii, stai că stai tu!». Chiar dacă era departe, am încercat să-l prind, așa că am sărit pe mașină, dar tabla nu s-a îndoit sub greutatea mea. Cât de nervos eram atunci!

Am sărit pe parbriz și, deși nu s-a spart, când am încercat a doua oară, am reușit să intru în mașină! Asta a fost singura cale de a ajunge la el. Apoi, el s-a întors și a zis: «Ăăă, să vină poliția!». M-am dat jos din mașină, și cu o înjurătură am fugit din nou după el. Trecătorii se adunaseră ca la un spectacol, taximetriștii dădeau telefoane, iar poliția a sosit cu sirenele.”

Și-a ucis fiica cu ciocanul de snițele

Toma povestește cum, la poliție, tânărul a spus că îl va „îmbrăca în mărci și în dolari”, iar ulterior s-a interesat unde locuiește el. Polițiștii i-au recomandat să nu se ducă acasă la Toma, avertizându-l că acesta a ucis deja alți trei oameni, folosind un ciocan de șnițele și un cuțit.

În decembrie 1994, Toma a fost condamnat din nou la trei ani de închisoare pentru furt, după ce, împreună cu prietenul său Tenzi, cunoscut sub numele de Firicel sau „Ginerică”, a furat un televizor dintr-o curte.

A fost eliberat în martie 1997, dar la doar patru luni distanță, a comis o crimă oribilă: și-a ucis fiica, lovind-o în cap cu un ciocan de șnițele, după ce aceasta a cerut în instanță evacuarea lui din apartament.

La scurt timp, în februarie 1998, Toma a ucis-o, într-un mod similar, și pe concubina sa, pe care o suspecta că l-ar fi denunțat la poliție pentru furtul televizorului. Deși a reușit să ascundă aceste crime pentru câțiva ani, în toamna anului 1999, Toma a fost arestat pentru proxenetism și condamnat la încă trei ani de închisoare. A fost eliberat condiționat în iunie 2002 și s-a întors la aceleași activități ilegale.

După un an, a comis o altă crimă, ucigând cu lovituri de cuțit un italian care îl enervase, afirmând că el avea fete „mai frumoase”. Imediat după această crimă, Toma a fugit în Franța, de unde a început să trimită mesaje de amenințare cu moartea procurorului care îl anchetase pentru proxenetism. A fost acuzat de ultraj și condamnat, în lipsă, la nouă ani de închisoare.

Aceasta a fost fapta care a dus la încarcerarea sa, deoarece, în 2006, după ce a fost adus în România, toate crimele sale au ieșit la lumină, una câte una. Deși împlinise deja 60 de ani și, conform legii, nu mai putea fi condamnat la pedeapsa detenției pe viață, Toma Gheorghe a primit o sentință de 30 de ani de închisoare.