Povestea fantastică a enigmaticului Ranisstorum, ultimul refugiu al regelui Decebal. Nimeni nu știe exact unde se află

Pierdut în abisul timpului, numele misterios al Ranisstorumului continuă să stârnească fascinație și dezbateri aprinse între istorici, arheologi și pasionați de trecut.

Acest oraș dac legendar, legat de ultimele clipe ale regelui Decebal, pare să fi fost unul dintre cele mai importante centre strategice și simbolice ale dacilor, dar locația sa exactă rămâne un mister nerezolvat, scrie Adevarul. 

Decebal și sfârșitul eroic al dacilor

Decebal, regele dacilor și unul dintre cei mai de temut dușmani ai Imperiului Roman, a rămas în istorie ca un simbol al curajului și al rezistenței.

Războaiele daco-romane au atins punctul culminant în anul 106, când armatele împăratului Traian au cucerit Sarmizegetusa Regia, capitala dacică.

Confruntat cu perspectiva prizonieratului, Decebal și-a curmat zilele într-un gest de sfidare eroică. Scena tragică a fost ilustrată pe Columna lui Traian din Roma, care îl înfățișează tăindu-și gâtul cu sabia sa curbată, sica.

Istoricul Dio Cassius consemnează aceste momente dramatice, subliniind că odată cu moartea regelui dac, Dacia a căzut sub stăpânirea romanilor. Totuși, o întrebare rămâne: unde a avut loc acest episod final, și mai ales, care a fost rolul Ranisstorumului în ultimele zile ale regelui dac?

Ranisstorum – cetatea pierdută a dacilor

În 1965, descoperirea unui monument funerar la Filippi, Grecia, dedicat generalului roman Tiberius Claudius Maximus, a adus în prim-plan numele Ranisstorum. Inscripția menționa că acest general, promovat pentru vitejia sa, îl capturase pe Decebal și îi adusese capul la Ranisstorum.

Numele enigmatic a devenit astfel un punct central în cercetările despre ultimele momente ale regelui dac.

Ranisstorum este descris ca o localitate dacică importantă, transformată ulterior într-un castru roman, unde Traian și armatele sale și-au stabilit cartierul general în timpul campaniei daco-romane.

Tot aici, comorile dacilor, capturate după cucerirea cetăților din Munții Orăștiei, ar fi fost aduse înainte de a fi trimise la Roma.

Ipoteze privind locația Ranisstorumului

Localizarea Ranisstorumului a stârnit numeroase teorii, iar istoricii au propus mai multe variante:

Platoul Vârtoapelor – Sarmizegetusa Regia

Unii istorici susțin că Ranisstorum s-ar afla în apropierea Sarmizegetusei Regia, pe Platoul Vârtoapelor, o zonă presărată cu vestigii dacice și romane.

Aici au fost descoperite ziduri romane, inscripții și monede, indicii ale unei așezări importante. Potrivit legendei, în acest loc Decebal s-ar fi retras înainte de a-și găsi sfârșitul în apropierea Poienii Omului.

Piatra Craivii – cetatea dacică Apoulon

O altă ipoteză localizează Ranisstorum pe culmile stâncoase ale Pietrei Craivii, în Munții Apuseni, lângă Alba Iulia.

Această cetate dacică, cunoscută în antichitate sub numele de Apoulon, a fost un centru strategic și religios al dacilor. Arheologii au descoperit aici ruine ale unor fortificații masive, terase amenajate, precum și artefacte care sugerează un loc de refugiu pentru Decebal și suita sa.

Apulum – castrul roman de la Alba Iulia

Unii cercetători cred că Ranisstorum ar fi fost transformat într-un castru roman care ulterior a devenit orașul Apulum, centrul militar și administrativ al provinciei Dacia.

Potrivit arheologului Michael P. Speidel, Traian și armatele sale ar fi traversat râul Mureș după cucerirea Sarmizegetusei și s-ar fi îndreptat spre Apulum, un oraș de proporții considerabile, cu o puternică importanță strategică.

Ranisstorum nu era doar un loc militar. Unele ipoteze sugerează că orașul avea și o semnificație religioasă, fiind un centru sacru pentru daci.

Numele său, care combină termenii dacici pentru „loc” sau „oraș” și un posibil epitet al zeului Apollo, sugerează o încărcătură spirituală. Căderea Ranisstorumului ar fi avut un impact devastator asupra moralului dacilor, marcând finalul rezistenței lor.

Legenda continuă

Deși localizarea exactă a Ranisstorumului rămâne incertă, orașul continuă să inspire legende și teorii. Este un simbol al mândriei și rezistenței dacice, dar și al înfrângerii lor tragice în fața Romei.

Fie că se afla în Munții Orăștiei, în Apuseni sau pe malurile Mureșului, Ranisstorum rămâne unul dintre marile mistere ale istoriei noastre, un loc enigmatic ce a fost martor la ultimele clipe ale celui mai mare rege al dacilor, Decebal.

Astăzi, căutarea Ranisstorumului este o invitație la explorare, o fereastră spre trecutul dacic plin de măreție și enigme.