În ce fel arătau orașele din Dacia, după ce au fost cucerite de romani. Cum se distrau oamenii în amfiteatrul care putea găzdui și 12.000 de oameni

După anul 106 d.Hr., când legiunile împăratului Traian au cucerit regatul condus de Decebal, noua provincie romană Dacia și-a schimbat radical înfățișarea, adoptând elemente arhitecturale și culturale romane.

Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Cucerirea regatului dacic a marcat începutul unei perioade de transformări semnificative în Dacia. Provincia, numită ulterior Dacia Felix, a fost integrată în Imperiul Roman, iar orașele sale au fost dezvoltate după modelul urbanistic roman.

Chiar dacă provincia nu a rezistat decât până în anul 271, când a fost abandonată din cauza atacurilor popoarelor migratoare, vestigiile acelor vremuri pot fi văzute și astăzi.

Imediat după victorie, Traian a fondat o nouă capitală a provinciei, Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa Dacica. Aceasta a fost situată la aproximativ 40 de kilometri de vechea capitală dacică, Sarmizegetusa Regia.

Orașul a fost construit din ordinul împăratului de către guvernatorul Decimus Terentius Scaurianus și acoperă o suprafață de peste 30 de hectare la poalele munților Retezat și Poiana Ruscă.

Elemente caracteristice ale orașelor romane

Orașele Daciei Romane au preluat multe elemente din civilizația romană, de la limbă și cultură la arhitectură și infrastructură. Iată câteva dintre elementele distinctive ale acestor orașe:

Cel mai mare amfiteatru din Dacia Romană se afla la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și putea găzdui până la 12.000 de spectatori. Aceste structuri erau locuri de divertisment, unde aveau loc lupte de gladiatori și spectacole cu animale sălbatice.

Romanii acordau o importanță deosebită aprovizionării cu apă. Apeductele aduceau apa potabilă de la mari distanțe. La Sarmizegetusa și Apulum (actuala Alba Iulia) au fost descoperite inscripții și urme arheologice ale unor astfel de sisteme.

Băile publice erau esențiale în orașele romane, servind atât pentru igienă, cât și ca locuri de socializare. La Sarmizegetusa și Apulum s-au găsit ruinele unor terme mari și inscripții care atestă existența acestora.

Orașele romane aveau numeroase temple dedicate zeilor romani, dar și zeităților locale. Acestea erau construite pentru a asigura loialitatea popoarelor cucerite și pentru a integra divinitățile acestora în panteonul roman.

Amfiteatrele și viața socială

Amfiteatrele erau centre importante ale vieții sociale și culturale. În afară de Sarmizegetusa, un alt amfiteatru notabil a fost cel de la Porolisum (Moigrad, Sălaj), restaurat de împăratul Antoninus Pius în anul 158. Cetățenii de vază ai orașelor finanțau evenimentele pentru a-și câștiga popularitatea.

Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este în plan de renovare. În iunie 2023, Consiliul Județean Hunedoara a semnat un contract pentru restaurarea acestuia și construirea unui muzeu în apropiere.

Proiectul, finanțat în principal prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, are un buget de aproximativ 5 milioane de euro și se estimează a fi finalizat până la 31 decembrie 2024, potrivit Adevarul.

Așadar, orașele Daciei Romane reflectau influența profundă a civilizației romane, cu infrastructuri complexe, edificii publice impresionante și o viață socială vibrantă. Vestigiile acestor orașe continuă să fie studiate și apreciate pentru valoarea lor istorică și culturală.

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.bugetul.ro
Bulandra (1) jpg
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
toamna unsplash jpeg
Pestera Polovragi jpg
cat 649164 1280 jpg
camp nou jpeg
camp nou jpeg
orase din romania colaj pixabay jpg
litere freepik jpg
batrana la volan targu jiu captura video jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net