Satul din România care a dispărut de pe hărți! Locul părăsit din munți ascunde peisaje surprinzătoare

Satul Tecuri a dispărut de pe hărți, însă în apropierea lui peisajele au rămas uluitoare. În zonă se află o peșteră uimitoare, dar și Cascadele Șipotului se numără printre cele mai spectaculoase locuri de vizitat din Munții Șureanu, scrie adevărul.ro. Totodată, zona oferă numeroase trasee de alpinism.

Peștera Tecuri are o frumusețe aparte

Satul Tecuri a dispărut, însă în apropiere a rămas o peșteră surprinzătoare. Rezervaţia naturală Peştera Tecuri se află în Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, mai exact, în comuna Baru, din judeţul Hunedoara, într-o arie protejată de interes național. Este inclusă în cea de-a patra categorie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, fiind declarată arie protejată datorită formaţiunilor spectaculoase. Intrarea în peșteră este destul de îngustă, însă frumusețea ei, este grăitoare.

Pentru a ajunge aici, cea mai bună cale este din localitatea Crivadia (haltă C.F.R. pe linia Petroşani – Subcetate; DN 67C Petroşani – Haţeg). Din micul sat începe să urce un drum forestier, care ajunge tocmai în zona Poiana. După ce trece de partea amonte a Cheilor Munceilor – Jgheabului. Din Poiana Bojiţa, din dreptul cabanei forestiere, un drum se îndreaptă spre vest şi apoi sud, către Vf. Pleşa.

După câteva sute de metri de la cabana forestieră el se ramifică: la stânga se merge către sud, iar la dreapta, în coborâre, spre buza versantului calcaros al Streiului. Aproape de capătul acestei din urmă ramificaţii, cu aproximativ 80 de metri înainte de capătul drumului se urcă în dreapta aproximativ 10 metri diferenţă de nivel de la drum până la intrarea Peşterii Tecuri. Dacă aveți noroc, puteți găsi aici o scară, dacă nu unicul mod de a ajunge în peșteră este prin coborâre cu ajutorul corzilor.

Cascadele Șipotului 

Cascadele Șipotului se numără printre cele mai spectaculoase locuri de vizitat din Munții Șureanu. „Pârâul Şipot îşi adună apele din trei izvoare carstice de tip resurgenţă. Oboseala urcuşului în lungul acestui pârâu este recompensată de tulburătoarea privelişte a unor cascade şi repezişuri cu frumoase concreţiuni de tuf calcaros, precum şi de cele trei resurgenţe situate la baza unui perete vertical înalt de peste 150 de metri.

Două din izvoare apar din grote, iar unui dintr-un con de grohotiş calcaros (care cu siguranţă maschează intrarea într-o peşteră). ATot în peretele calcaros din această zonă se deschid şi câteva peşteri ale căror admirabile formaţiuni stalagmitice s-au putut păstra tocmai pentru că sunt greu accesibile”, informa geograful Nae Popescu.

Trasee de alpinism 

Zona oferă numeroase trasee de alpinism. „Aici se pot admira, pe dreapta văii, sub Vârful Ticera Pinului (1.057 metri), impresionanţii pereţi de calcar însoţiţi de hornuri, turnuri, surplombe sau crestaţi de văi suspendate care oferă minunate trasee de alpinism cu diferite grade de dificultate”, informa geograful Nae Popescu, în ghidul turistic al Munților Șureanu.

„Primul funicular, Wyssen, instalat în 1954 în exploatarea Tecuri de pe Valea Streiului, suferă o serie întreagă de modificări de traseu şi lungime, care durează aproape tot anul şi abia după un an începe să fie utilizat, datorită faptului că masivul păduros Tecuri avînd o configuraţie specială a terenului, fără nici o scurgere naturală, impune găsirea unui mijloc care să se preteze acestor condiţii. Al doilea funicular a fost instalat tot în Tecuri, fiind apoi transformat în funicular automotor. Funicularul automotor și Wyssen sunt instalate paralel și ambele apropie toate sortimentele de lemn din Tecuri la linia CFF de pe Valea Streiului. Aceste două funiculare sunt mijloacele prin care se transportă toate produsele exploatării Tecuri (într-un volum anual de circa 60.000 metri cubi masă lemnoasă de fag) și tot cu ele se transportă la deal alimente, furaje şi chiar şi apă, care în Tecuri lipseşte”, informa Revista Pădurilor, în 1959.

"La Tecuri au fost create bune condiţii de viaţă pentru muncitori"

„Sus ţi se deschid în faţa ochilor privelişti minunate; înapoi Retezatul cu căciula-i ţuguiată şi albă de zăpadă, în faţă spinările împădurite ale munţilor Sebeşului. De aici până la Tecuri nu mai sunt nici doi kilometri. O potecă străbate de-a curmezişul două văi de munte, coborând într-un găvan. Pe fundul acestui găvan, dispuse în formă de cerc, se găsesc cabanele coloniei muncitorilor forestieri de la exploatarea Tecuri.

La Tecuri au fost create bune condiţii de viaţă pentru muncitori. S-au construit şapte cabane noi în care se pot odihni foarte bine peste 100 muncitori sezonieri. Pe lingă acestea au fost date în folosinţă 12 camere pentru familişti. În vara trecută s-a început construirea de clădiri cu două apartamente din cărămidă”, arăta ziarul România Liberă în 1957.

Citește întreg articolul pe adevărul.ro.