Secretele clădirilor romane. De ce vor specialiștii să dezlege misterul betonului roman

Chiar și la mii de ani după ce civilizațiile care le-au construit au dispărut, nenumărate clădiri importante rămân în picioare, fiind poate chiar mai rezistente decât unele construcții moderne. Iar pentru a reuși să ridice clădiri care vor rezista cât mai mult timp posibil, mulți ingineri privesc spre trecut, pentru a înțelege secretele pe care le ascund clădirile din Antichitate.

Nenumărate clădirii vechi de mii de ani stau astăzi în picioare fără nicio problemă, fiind poate chiar mai rezistente decât multe construcții moderne. De altfel, potrivit informațiilor oferite de către cei de la adevarul.ro, se pare că betonul folosit astăzi are ca „termen de valabilitate” o perioadă de 50-100 de ani! Astfel, pentru a putea construi o lume cu adevărat durabilă, mulți ingineri de-a lungul globului privesc curioși către trecut, încercând să descifreze misterioasele tehnici de construcție folosite de către strămoșii noștri!

Se pare că, în urma unor cercetări amănunțite, a ieșit la iveală că civilizațiile din trecut foloseau ingrediente aparent bizare pentru construcții, cum ar fi orezul, berea, coaja de copac, cenușa vulcanică, sau chiar și urină. Se pare că asemenea ingrediente puteau oferi clădirilor abilitatea chiar de a repara unele fisuri, iar structura lor era mult mai rezistentă!

Ce mistere ascund clădirile antice

Datorită faptului că simplele construcții din zilele noastre sunt responsabile pentru aproximativ o treime din emisiile globale de carbon, mulți cercetători doresc să dezlege misterele inginerilor antici, pentru a construi o lume sustenabilă. Iar romanii sunt o adevărată sursă de inspirație pentru cercetători, deoarece betonul folosit de aceștia pare să nu se fi degradat deloc, în ultimii 2.000 de ani!

În mare parte, se pare că cimentul din antichitate este destul de asemănător cu cel modern, însă marea diferență este că se poate repara singur, cel puțin până la un punct! Un studiu publicat în acest an spune că odată ce apa se iniltrează prin fisurile apărute în beton, ea activează bule de var, care pot „vindeca” clădirea.

Pe de altă parte, Marie Jackson, geolog la Universitatea din Utah, sugerează că această abilitate de vindecare vine de la roca vulcanică folosită în betonul roman. Indiferent de care ar fi motivul, cercetătorii rămân extrem de interesați de ideea de a reproduce acest beton, pentru clădirile moderne.