Au început lucrările la Pasajul Unirii, din București. Cum e traficul Capitalei

Pasajul Unirii, din București, intră într-o nouă etapă de reabilitare structurală, la 35 de ani de la inugurarea, din iunie 1987.

Sursa: Inquam Photos/ Octav_Ganea

Astfel, luni 20 iunie, echipele de muncitori au început în forță ziua, lucrând la cel mai lung pasaj subteran rutier, din Capitală. Traficul a fost deviat exclusiv pe benzile rutiere de la suprafață, deci operatorii utilajelor nu vor întâmpina dificultăți.

Ultima reabilitare, în 2009

Tunelul a fost „inundat” de praf destul de rapid, întrucât, prima etapă impune eliminarea finisajelor anterioare, montate, tot în iunie, dar în 2009, când pasajul a mai trecut printr-o reabilitare, care a ținut tot trei luni.

Lucrările din 2022 vor dura până la toamnă. Acest interval este cel mai potrivit, deoarece școlile sunt în vacanță și începe sezonul concediilor, Bucureștiul fiind, așadar, mai liber.

Citește și: Când încep lucrările la Pasajul Unirii? Traficul va fi afectat 3 luni de zile

De aceea, este posibil ca traficul să nu fie afectat atât de mult, cum s-ar fi întâmplat în altă perioadă a anului. Luni, 20 iunie, la orele prânzului, pe harta interactivă a aplicației Waze, în care șoferii transmit date despre traficul rutier, zona centrului Capitalei era roșie, semn că traficul era destul de aglomerat.

Totuși, din rapoartele șoferilor a reieșit că se circula încet, fără să fie înregistrate blocaje.

„Depunem toate eforturile să finalizăm până la data de 1 septembrie, astfel încât deranjul pe care-l creăm să fie redus la minim. Sut necesare măsuri de punere în siguranță a plafonului acestui pasaj, pentru a evita căderea bucăților de tencuială peste mașini”, declara Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 al Bucureștiului, în perioada premergătoare lucrărilor.

Capcanele pasajului din centru

Actualul constructor contractat de Primăria Sectorului 4 ar trebui să rezolve și o altă problemă a pasajului, legată de distanța dintre carosabil și plafonul tunelului. Cu ceva timp în urmă, șoferul unui camion s-a trezit că vehiculul său a rămas blocat în pasaj. Acesta a accelerat ușor, și a deteriorat caroseria, dar și plafonul pasajului.

Mulți s-au grăbit să îl acuze că nu a respectat regimul de înălțime impus. Doar că, mașina sa ar fi trebuit să încapă. Din ancheta realizată atunci a reieșit că în pasaj fusese turnat un strat de asfalt, distanța dintre carosabil și plafon fiind redusă.

Pasajul Unirii, un proiect complex de infrastructură

Într-adevăr, dacă securitatea impusă de integritatea structurală a oricărui pasaj este vitală, în cazul tunelului din centrul Bucureștiului situația este mult mai sensibilă.

Pasajul Unirii, de 900 de metri lungime, cu 600 de metri de tunel acoperit a fost realizat în 34 de zile, în 1987. Pasajul marchează punctul de intersecție a mai multor tuneluri: canalul de captare a râului Dâmbovița, tunelul magistralei M2 a metroului și caseta de colectare a reziduurilor care face legătura cu stația de epurare din estul orașului.

Citește și: Reacția lui Nicușor Dan, după ce a fost filmat traversând neregulamentar

Dispunerea este următoarea: pasajul rutier aflat, acum în reabilitare, canalul de captare a râului, caseta cu reziduuri și tunelul metroului. O dispunere similară există și în vestul și centrul Pieței Unirii(n.r. zona parcului și a fântânilor arteziene), între stațiile de metrou Unirii 1 și Unirii 2, unde traficul este desfășurat, exclusiv, la suprafață.

Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!