Cum se pregăteşte România pentru valul 5 al pandemiei

2 ianuarie 2022 19:00 Național

Valul 5 Omicron, care a lovit deja statele din vestul Europei, va ajunge în curând şi în România. De această dată, autorităţile promit să fie mai pregătite. Săptămâna trecută, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, alături de Adriana Pistol, reprezentant INSP, au anunţat lista măsurilor care vor fi luate, precum şi estimările vizavi de amploarea pandemiei. Iată ce trebuie să facă România, la început de 2022.

„Noi ne-am aflat în cursul celui de al patrulea val într-o situaţie în care sistemul a fost depăşit. Am avut cea mai mare mortalitate din UE, 3% dintre pacienţii infectaţi au decedat şi au fost afectate şi persoanele cu alte patologii care au avut acces limitat la servicii medicale. Ne dorim ca acest lucru să nu se mai întâmple”, a declarat Alexandru Rafila la începutul conferinţei de presă.

Cum şi-a propus să prevină o nouă catastrofă? Printr-o serie de măsuri care vizează, mai degrabă, sistemul medical şi comunicarea. Nimic concret despre revigorarea campaniei de vaccinare, despre noi măsuri restrictive sau despre certificatul verde.

Ce trebuie să facem la început de an

Revitalizarea campaniei de vaccinare prin creşterea ponderii informării, realizate de către profesioniştii din sănătate şi persoane cu mare autoritate profesională.

Creşterea rapidă a capacităţii de testare (introducerea decontării testelor pe bază de antigen la nivelul cabinetelor medicilor de familie).

Vezi și:

Locuitorii unui oraș din China mor de foame din cauza carantinei anti-Covid

Tineri din toată lumea, Revelion fără restricții în Centrul Vechi din București

Purtarea măştii, obligatorie de luni pentru toţi francezii, începând de la vârsta de 6 ani

Avem noi planuri de comunicare între structurile medicale şi populaţie. Spre exemplu, lista centrelor de testare şi de evaluare din fiecare judeţ va fi disponibilă pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi pe cele ale DSP-urilor;

Am avut deja discuţii avansate cu producătorii de medicamente inovative încât să avem la dispoziţie cât mai repede medicaţia care se poate administra în sistem ambulatoriu;

Crearea unui mecanism instituţional pentru asigurarea în centrele de evaluare a tratamentului antiviral oral şi a anticorpilor monoclonali;

Extinderea tratamentului antiviral ambulatoriu, inclusiv cu medicamentele inovative: Paxlovid, Molnupiravir;

Organizarea şi operaţionalizarea la nivel local a centrelor de evaluare ambulatorie a pacienţilor cu forme uşoare şi medii;

Realizarea Ghidului de recomandări pentru monitorizare, evaluare, tratament şi asistenţă medicală ambulatorie (inclusiv prescrierea de medicamente antivirale);

Creşterea siguranţei pacientului în spital. Managerii de spital sunt obligaţi să dispună: verificarea şi remedierea deficienţelor circuitelor electrice şi a instalaţiilor de oxigen, plus asigurarea capacităţilor de oxigen necesare în perioada de vârf pandemic;

Asigurarea numărului de paturi alocate pentru pacienţii COVID cu formă medie la 20% (ceea ce reprezintă 25.000 de paturi), cu o creştere de până la 30% în cazul în care capacitatea este depăşită.

Creşterea în bugetul pentru anul 2022 a resurselor pentru secţiile ATI (cu 65% mai mult faţă de 2021). În prezent, sunt complet funcţionale la nivel naţional 2.805 paturi ATI (pentru pacienţi COVID-19 şi cu alte patologii).

Sistemul sanitar va fi din nou suprasolicitat

Vedem bine că Omicron bate record după record în Franţa, Italia, Portugalia şi alte ţări din vestul Europei. Sunt şanse mici să fie mai blând cu noi, românii. Mai ales că avem câteva vulnerabilităţi, după cum punctează dr. Adriana Pistol, şefa Centrului Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor, din cadrul INSP: „60% din populaţia vulnerabilă (cea peste 65 de ani şi cu boli cronice) nu e vaccinată şi doar 25% dintre cei vaccinaţi cu schemă completă au făcut doza booster. Nerespectarea măsurilor de carantină de către un procent important de populaţie, întârzierea implementării certificatului COVID sunt alte dezavantaje”.

Astfel, autorităţile au previziuni îngrijorătoare: „Este posibil ca maximul atins în valul anterior să fie atins mult mai repede în situaţia prezentă, în 31 zile faţă de 52 de zile cât a durat pentru valul patru. Nu înseamnă că vom avea 25 de mii de cazuri, pot fi mai multe. Există o posibilitate mare ca şi persoanele vaccinate să se infecteze în număr mare. Chiar dacă varianta Omicron pare mai blândă, sistemul sanitar va fi oricum suprasolicitat, cel puţin la nivelul înregistrat anul acesta în octombrie”, spune Adriana Pistol.

Recomandările autorităţilor pentru populaţie

Este vitală respectarea măsurilor de distanţare, igienă personală, portul corect al măştii.
Vaccinarea previne formele severe şi decesele, respectiv reduce transmiterea virusului către alte persoane.
Testaţi-vă înaintea contactului apropiat cu persoane vulnerabile nevaccinate!
Testaţi-vă la primele simptome şi declaraţi imediat rezultatul pozitiv al testării!

Discutaţi imediat cu medicul de familie pentru testare şi îndrumare!
Nu vă trataţi cu antibiotice împotriva îmbolnăvirii cu COVID-19!
Nu vă trataţi cu antivirale, care pot fi toxice, dacă nu vă sunt recomandate de medic!
Dotaţi-vă cu termometru şi pulsoximetru pentru a vă monitoriza starea de sănătate, dacă sunteţi pozitiv COVID-19!

Ce lipseşte din planul de măsuri

Medicul şi cercetătorul Octavian Jurma spune că o parte din măsurile anunţate sunt bune, dar că lipsesc altele, importante.

Nu se fac recomandări de evitare a evenimentelor sociale în care oamenii nu poartă mască timp de mai mult de o oră.
Nu se recunoaşte riscul mult mai mare pentru copii şi tineri al infecţiei cu Omicron şi nu sunt anunţate pregătiri speciale în zona pediatrică.
Nu e subliniată importanţa dozei booster, a folosirii unor măşti mai performante.
Nu se vorbeşte deloc de şcoli şi de măsuri suplimentare de protecţie, nu avem criterii obiective de trecere în online a şcolilor.
Nu înţeleg de ce nu a debutat încă vaccinarea copiilor de 5-11 ani, spune dr. Octavian Jurma.