România, în colaps financiar? Ce spun experții

Benzina se apropie de 10 lei pe litru, la cumpărături goleşti portofelul pentru o mână de alimente, facturile ne dau dureri de cap în fiecare lună. Cum s-a ajuns aici? Pandemia, războiul, dar şi o serie de măsuri populiste luate de guvernanţi au „îngropat” economia şi au adus România în pragul crizei economice.

Un grup de cercetători şi profesori economişti de la universităţile din Bucureşti şi Cluj a realizat un studiu privind explozia preţurilor din România. Christian Năsulea, de la Universitatea Bucureşti, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici şi ce perspective sunt pe termen scurt şi mediu.

În opinia profesorului, principala cauză pentru inflaţia galopantă o reprezintă abordarea din timpul pandemiei. Închiderea economiilor şi creşterea masei monetare, după ce băncile centrale au tipărit sume uriaşe de bani, se răsfrâng acum asupra economiei.

Vezi și: Premonițiile lui Dorian Popa: vine criza financiară și dărâmă tot!

Unde s-a greşit în ţară

Pe de altă parte, creşterea scăpată de sub control a preţurilor de consum din ultima vreme este cauzată, în mare măsură, de intervenţia Guvernului prin impozite, subvenţii şi reglementări. Iar creşterea taxelor nu ar face decât să înrăutăţească lucrurile.

„Po­liticienii, prin încercă­rile astea disperate de a creşte nivelul încasărilor la bugetul de stat, riscă să creeze alte dezechilibre, iar ceea ce fac ei e dăunător pentru mediul de afaceri şi pentru economie, în general. Pe de altă parte, şi la noi, şi în alte state, băncile centrale au început să strângă încet-încet şurubul aşa încât să retragă mai mulţi bani de pe piaţă”, explică profesorul.

Asta înseamnă că pe viitor vom asista la o scumpire a banilor. Însă şi această măsură poate avea un dublu efect şi să aducă lumea în pragul unei noi crize, cauzând o altă problemă.

„În momentul în care închidem robinetul de bani, sunt riscuri de a induce o criză prin blocarea anumitor sectoare economice. Orice e posibil, chiar să ajungem să avem benzina la 5 euro”, atenţionează Năsulea, citat de „Adevărul”.

La capitolul energie, preţurile au ­crescut în România pentru că au crescut în toată Europa, dar şi pentru că România a adoptat politici eronate, precum legea plafonării şi compensării, crede profesorul.

Citește și: EXCLUSIV Ce sumă colosală a pierdut Mihai Trăistariu în pandemie: "Concertele mele erau lejer 70.000 de euro pe an"

Cum ne afectează şi greşelile altora

Pe de altă parte, pe lângă erorile autorităţilor române, profesorul crede că şi la Bruxelles s-au făcut o serie de greşeli care au dus, pe lângă războiul din Ucraina, la explozia preţurilor gazelor, curentului electric şi combustibililor.

„Energia verde e excelentă şi reprezintă viitorul, dar asta nu înseamnă că acum trebuie să spunem că interzicem alte surse. Aici e problema de abordare pe care o are uneori birocratul de la Bruxelles, care crede că se poate imediat trece exclusiv la energie verde şi renunţa la alte surse de energie, fără a pune altceva în locul lor, fără a avea alte capacităţi de producţie şi fără a avea asigurat un mix energetic”, a mai afirmat Năsulea.

Altă greşeală cu consecinţe grave asupra securităţii energetice europene a fost făcută de Germania, care a renunţat la propriile centrale nucleare şi a preferat să importe cantităţi uriaşe de gaze din Rusia.

„E foarte clar că asta nu a fost în avantajul cetăţeanului german sau al cetăţeanului european, în general, însă a fost în avantajul companiilor din domeniul gazelor, din domeniul energiei. Şi-au asumat un risc care acum a dus la scumpiri uriaşe.”

«Inflaţia ar trebui să se tempereze»

În schimb, dacă vor fi luate măsurile necesare, inflaţia ar trebui să se tempereze încă din următoarele luni, iar preţurile să înceapă să scadă.

„Nu putem să facem nişte estimări sigure, adică nu pot spune cu siguranţă că, de exemplu, în luna septembrie o să fie totul ok, pentru că sunt N factori şi nu ştim ce se va întâmpla. S-ar putea însă să ne revenim chiar mai devreme, chiar dacă nu se încheie războiul din Ucraina până atunci. Însă la fel de bine, dacă nu reducem cheltuielile de la bugetul de stat s-ar putea să asistăm la instalarea unei crize mai mari, care să ţină doi-trei ani”, adaugă Năsulea.