Intră sau nu România în recesiune? Specialiștii spun că ajungem la „stagflație”. Iată ce înseamnă
Stagflația este un concept care se referă la stagnarea economică și creșterea continuă a inflației, o perioadă în care companiile caută securitatea și evită investițiile importante. În urma unui studiu realizat de Moneycorp s-a descoperit că o parte dintre companiile chestionate sunt de părere că ne paște chiar un scenariu mai sumbru: recesiunea.
Potrivit Adevărul.ro, aproape 47% dintre antreprenori, sau angajați în funcții de conducere, estimează că România va ajunge la stagflație, în timp ce aproape 27% sunt de părere că ne paște recesiunea. 26% dintre companii aleg însă scenariul pozitiv și transmit că este posibilă continuarea creșterii economice. Inflația, creșterea prețurilor, este cel mai mare pericol economic, urmată îndeaproape de scăderea vânzărilor, accentuarea blocajului financiar, falimentarea partenerilor și regionalizarea războiului.
Nu rata nici: 3 modalități de a te proteja de impactul negativ al inflației
„Anticipam încă din vara lui 2021 pericolul inflaţiei. Atunci restructurarea business-urilor a fost, în general, una de succes, multe firme reuşind să depăşească provocările cu ajutorul soluţiilor digitale, cu optimizarea fluxurilor de lucru şi a capitalului. Însă, în acest moment, creşterea tuturor costurilor operaţionale reprezintă, pe bună dreptate, principala preocupare a companiilor în 2022’’, a spus Cosmin Bucur, Managing Director la Moneycorp România, pentru Adevărul.
Inflația atinge cote alarmante în România
,,Datele Institutului Naţional de Statistică arătau, recent, că în luna aprilie preţurile producţiei industriale au crescut cu 47,1%, remarcându-se avansul de 262,7% al preţurilor din extracţia petrolului şi a gazelor naturale şi creşterea cu 136,6% a preţurilor din producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi alte utilităţi. Astfel, în acest context inflaţionist, este din ce în ce mai dificil să îţi dezvolţi şi să susţii un plan de business predictibil şi solid”, a mai precizat Cosmin Bucur.
Vezi și: Scumpiri în România. Care este evoluția prețurilor și când se vor stabiliza
Totodată, oamenii de afaceri care au luat parte la chestionarul citat anterior sunt de părere că inflația se va situa între 14-17% în acest an, în proporție de 33.3%, în timp ce 26.5% prevăd că inflația va ajunge la prajul de 18-20%. O bună parte, mai exact 26.9% consideră că inflația rămâne sub 14% până la finalul anului 2022, în timp ce 13.3% emit un scenariu negativ și transmit că inflația depășește 20%.
Unde va ajunge majorarea prețurilor?
Totodată, inflația a ajuns să afecteze consumatorul mai mult decât era preconizat, căci creșterea prețurilor materiei prime sau a utilităților se reflectă acum în prețul bunului sau al serviciului.
Companiile riscă acum să fie afectate la capitolul vânzări și competitivitate, așa cum spune Sebastian Bacioiu: „O parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar au început să folosească activ instrumente de acoperire a riscului valutar. Este un progres semnificativ faţă de anii trecuţi, o dovadă concretă că mediul de business a înţeles şi a adoptat pe scară tot mai largă şi în tot mai multe domenii instrumentele financiare care le permit să se pună la adăpost de fluctuaţiile majore ale cursului, cele care le pot afecta semnificativ evoluţia şi competivitatea business-ului”.
Pe aceeași idee cu subiectul: Pandemia Covid-19: ani grei pentru economie și oameni, beneficii pentru mediul înconjurător
„Nu este exclus ca estimările privind evoluţia ROBOR, în general a scumpirii creditelor, să fie depăşite de realitate. Pe fondul creşterii inflaţiei, este de aşteptat o continuare a scumpirii finanţării, BNR, prin dobânda cheie, urmând să continue tonul creşterii dobânzilor. Dincolo de efectele negative ale creşterii dobânzilor, aceasta reprezintă cea mai eficace măsură de politică monetară aflată la îndemâna Băncii Naţionale în lupta cu inflaţia’’, transmite Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer, pentru Adevărul.
33.3% consideră că factorii de risc se vor stabiliza în a doua parte a anului viitor, în timp ce 26.7% dintre participanții la sondaj propun un final mai sumbru, în care economia începe să revină la normal abia peste doi ani, în 2024. Tot 26.7% dintre participanții la sondaj aduc în prim-plan scenariul pozitiv, potrivit căruia vom reveni la normalitate spre finalul acestui an, iar 13.3% au propus ca variantă primul trimestru al anului 2023.
Ce se întâmplă cu leul românesc, în următoarea perioadă
„Având în vedere euroizarea economiei, constanţa cursului leului a fost un factor de stabilitate, fără de care nivelul inflaţiei ar fi fost mai ridicat. Rămâne de văzut dacă Banca Naţională, prin instrumentele pe care le are la dispoziţie, va putea să menţină acest interval. Provocările vor veni din zona macroeconomică, din evoluţia internaţională şi din performanţa comerţul exterior. Avem, din păcate, semnale negative în privinţa balanţei de plăţi şi nu ne rămâne decât să sperăm că autorităţile vor accesa cu succes fondurile din PNRR şi celelalte finanţări europene care, împreună, pot contribui decisiv la stabilitatea cursului.
O mişcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct şi negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 16 ani în domeniul trezoreriei bancare, am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie îşi doreşte o diminuare a volatilităţii şi o creştere a predictibilităţii, cel puţin pe termen scurt şi mediu”, spune Cosmin Bucur, urmat apoi de Sebastian Bacioiu.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
