Satul din România care îi atrage pe turiștii străini. Sunt fascinați de preparatele tradiționale delicioase și peisajele de vis

Un sat din România îi atrage pe turiștii străini din toate colțurile lumii. Oameni din Austria, Germania, Belgia sau din locuri îndepărtate, de peste Ocean, sunt fascinați de peisajele de vis, tradițiile, dar și preparatele tradiționale delicioase.

În satul Coşteiu de Sus, din comuna timişeană Margina, localnicii au început deja pregătirile pentru sărbătorile pascale. Turiștii străini care ajung în zonă sunt fascinați de pitorescul locurilor, de obiectivele culturale care pot fi vizitate, dar şi de ospitalitatea oamenilor de aici, care îi întâmpină cu tot ce au mai bun.

Oameni din Austria, Germania, Belgia sau de peste Ocean vin și pentru lanțul bisericilor de lemn - de la Margina, Breazova, Bulza, Coşeviţa, Coşteiu de Sus, Groşi şi Nemeşeşti, dar şi Mănăstirea Izvorul lui Miron - din secolele XVIII – XX. De asemenea, o altă atracție este şi Muzeul Satului de la Sinteşti, unde sunt adăpostite documente vechi ale personalităților din zonă, instrumente muzicale folosite cândva la sărbătorile mari, porturi populare și multe altele.

„Vin turişti din ţară şi din străinătate”

Cei care ajung în satul Coșteiu de Sus au parte de drumeții cu trăsuri trase de cai prin codrii seculari, sau cu bicicleta, la Defileul Mureşului, Cascada Şopot de la Pietroasa, la plantaţia de trandafiri a familiei Grecu, spre câmpurile cu lavandă, la Dumbrava ori la Pietrele Cohului. În această perioadă, străinii sunt atrași însă de savuroasele mâncăruri.

„Vin turişti din ţară şi din străinătate. Mâncărurile de post, verdeţurile plac tare mult. Am organizat, recent, şi primul brunch de post cu sarmale de post, ciorbă de salată, ciorbă de urzici, pastă de leurdă, chiftele de ciuperci, de soia, tocăniţă de soia. Ca dulciuri pregătim prăjituri cu bulion, cu mere, clătite pufoase cu apă minerală cu dulceţuri.

Apa din sat are particule de aur, după ce a fost construit un foraj pentru canalizare şi au ajuns la o pânză freatică bogată în particule de aur. Sarmalele de post le fac cu făină de dovleac. Măcinăm seminţele de dovleac prin râşniţă, iar făina o punem în ceapa prăjită, prăjim coji de pâine şi o tocăm foarte mărunt, apoi adaug piper, sare, orez, cimbru. În loc de carne pun făina de dovleac, să lege compoziţia”, a declarat Emilia Popa din Coşteiu de Sus, care a devenit cunoscută şi dincolo de graniţele României prin premiile europene câştigate cu proiectul „Mic Dejun la Margina", potrivit agerpres.ro.