Descoperire revoluționară în neuroștiință. Creierul uman funcționează ca un sistem de navigație
Cercetările recente ale neurocercetătorului Prof. Dr. Christian Doeller au scos la lumină un aspect fascinant al creierului uman: funcția sa de sistem de navigație intern, responsabil nu doar pentru orientarea spațială, ci și pentru organizarea memoriei și acumularea cunoștințelor. Pentru aceste descoperiri, Doeller a fost onorat cu prestigiosul Premiu Leibniz, în valoare de 2,5 milioane de euro, recunoscându-i contribuția excepțională în domeniul neuroștiințelor, scriu cei de la euronews.
Experimente interactive
Profesorul Doeller și echipa sa de la Max Planck Institute for Human Cognitive and Brain Sciences au dezvoltat experimente inovatoare pentru a studia modul în care creierul navighează prin spațiu. Studenții participanți joacă jocuri video într-un scanner, folosind tastatura pentru a lua decizii și a se orienta. Doeller explică:
„Ei sunt șoferi de taxi, de exemplu, și trebuie să ducă o persoană de la punctul A la punctul B. În timp ce îndeplinesc această sarcină, noi măsurăm principiile de codificare ale creierului.”
Astfel, echipa poate observa cum performanța de navigare corespunde cu nivelul activității cerebrale. Subiecții care găsesc corect și rapid traseele virtuale prezintă cea mai mare activitate neuronală, demonstrând eficiența „sistemului de navigație” al creierului.
Sistem de organizare a memoriei și cunoștințelor
Doeller susține că aceleași structuri cerebrale care facilitează orientarea spațială sunt folosite și pentru memorarea informațiilor sau învățarea conceptelor noi:
„Dacă îți amintești de zilele de școală: fișele de notițe erau organizate spațial pentru a sorta termeni. Spațiul este un mediu fantastic pentru vizualizarea lucrurilor apropiate sau îndepărtate pe baza asemănării sau diferenței.”
Această analogie scoate în evidență legătura dintre strategie spațială și memorie, demonstrând că atunci când ordonăm informațiile pe birou sau în gând, activăm de fapt sistemul nostru intern de navigație.
În 2010, profesorul Doeller a avut un prim succes major, demonstrând funcționarea celulelor grilă (grid cells) la oameni, prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI). Deși aceste celule erau deja studiate la rozătoare, echipa sa a reușit să arate că percepția spațială și poziția în mediu sunt codificate în mod similar la oameni și la șoareci.
„Întrebarea noastră de cercetare pe termen lung este să vedem dacă acest sistem de navigație nu este relevant doar pentru a găsi drumul de la A la B, ci și pentru alte funcții cognitive, precum învățarea conceptelor și acumularea de cunoștințe noi.”
Premiul Leibniz și proiectele viitoare
Cu sprijinul Premiului Leibniz, Prof. Doeller își poate extinde cercetările către domenii mai complexe, inclusiv interacțiunea socială și învățarea cognitivă în tandem. Acest tip de studiu presupune sincronizarea simultană a două scanere fMRI pentru a analiza modul în care doi subiecți rezolvă împreună sarcini cognitive complexe.
În paralel, institutul Max Planck desfășoară studii clinice privind primele stadii ale bolii Alzheimer și pacienții afectați de Long Covid, cercetări ale căror rezultate nu au fost încă publicate.