Igiena zilnică a dinților te apără de carii. Care sunt cele mai frecvente greșeli și ce soluţii practice ne pot ajuta să menţinem sănătatea orală pe termen lung
Deşi caria dentară este una dintre cele mai răspândite afecţiuni din lume, prevenţia ei este, paradoxal, la îndemâna oricui. Medicul stomatolog Alina Pripici spune care sunt cele mai frecvente greşeli în îngrijirea dinţilor şi ce soluţii practice ne pot ajuta să menţinem sănătatea orală pe termen lung.
Doamna doctor, ce face ca o carie să „prindă rădăcină” înainte să doară?
Dr. Alina Pripici: Cariile încep printr-un proces invizibil, placa bacteriană se acumulează, produce acizi care demineralizează smalţul şi creează defecte. Dacă nu intervenim atunci, leziunea evoluează spre dentină, unde apare durerea. Detectându-le devreme, putem stopa progresia cu metode minim invazive.
Ce indicii putem observa înainte ca o carie să doară?
La început, caria este invizibilă: apar demineralizarea smalţului şi microdefecte care nu provoacă durere. Dar pot apărea semne subtile, o pată albicioasă sau cretoasă pe suprafaţa dintelui, o schimbare uşoară de culoare (maro, gri), o sensibilitate temporară la rece sau dulce, sau chiar o textură uşor aspră la atingere.
Ce schimbări în rutina de zi cu zi pot împiedica progresul cariilor incipiente?
O rutină preventivă poate face diferenţa. În primul rând, periajul corect, două minute de două ori pe zi, cu pastă cu fluor, urmată de curăţarea interdentară. Limitarea gustărilor între mese: fiecare “dulce” consumat frecvent menţine aciditatea în cavitatea bucală şi subminează smalţul. Consumul de apă după mese, masticaţia de gumă fără zahăr şi mişcarea salivei ajută la neutralizarea acizilor. În plus, evitarea alimentelor foarte acide şi alternarea lor cu cele alcaline, toate acestea creează un mediu mai prietenos cu smalţul.
Cât de des ar trebui să mergem la control stomatologic, chiar şi când nu simţim durere?
Pentru mulţi pacienţi cu igienă bună, o vizită anuală poate fi suficientă; însă recomandarea de bază rămâne un control la 6 luni, pentru detectarea leziunilor incipiente sau a depunerilor neobservate. În situaţii cu risc crescut, cum ar fi istoric de carii frecvente, gingivită, fumat sau probleme medicale, controalele pot fi necesare la 3-4 luni.
Ce opţiuni eficiente există pe care le putem folosi ca „scut” împotriva cariilor?
Studiile arată că sigilantele aplicate pe molari pot preveni până la 80% din cariile în aceste zone în primii doi ani. În paralel, lacurile de fluorizare pot fi aplicate periodic, acestea eliberează fluor pe suprafaţa dintelui şi susţin procesul de remineralizare, reducând riscul de progresie a leziunilor incipiente. Aceste metode nu înlocuiesc igiena zilnică, ci o completează, oferind un strat suplimentar de protecţie.
Când devine necesară intervenţia şi ce criterii se iau în calcul?
Expertiza actuală recomandă ca leziunile inactive, net progresive, să fie monitorizate şi tratate conservator; în schimb, leziunile cavitare care nu pot fi curăţate eficient necesită intervenţie restaurativă (cu plombe, inlay sau onlay), pentru a restabili funcţia şi a preveni deteriorarea mai profundă. Statisticile evidenţiază că leziunile care au pătruns în mijlocul sau partea interioară a dentinei sunt cele care adesea necesită restaurare, iar intervenţia minim invazivă este preferată în enormitatea cazurilor.
