Radu Vâlcan, un soț implicat și grijuliu! Cât de norocoasă e Adela Popescu: „O mai las să doarmă!”
Radu Vâlcan (46 de ani), prezentatorul de la „Insula Iubirii” și soțul Adelei Popescu (36 de ani), este un bărbat responsabil, care își divinizează soția și o răsfață, în același timp. Radu Vâlcan a povestit pentru Click! despre „Insula Iubirii” și familia lui frumoasă!
Cum e "Insula Iubirii"? Ce ți-a plăcut? Ce nu ți-a plăcut?
Mie mi-a plăcut tot, absolut tot! Adică e surprinzător, a avut un impact foarte puternic, m-am bucurat foarte tare. Pentru mine fiecare sezon de la „Insula Iubirii” este special pentru că sunt alți concurenți, alte tipologii de oameni, alte povești, altă tensiune, alt stres, altă oboseală. Totul e cumva diferit chiar dacă contextul este același însă fiecare sezon este diferit. Asta mă surprinde cel mai mult. Iată că am terminat sezonul 7, urmează sezonul 8, castingul este în derulare, s-a dat drumul la casting, urmează să începem să filmăm pentru sezonul 8.
Deocamdată ești acasă cu Adela...
Deocamdată sunt acasă, suntem aici la eveniment, ne bucurăm puțin mai mult, unul de altul, de copii.
Cum e cu școala, grădinița, cu 3 copii?
Au început copiii grădinițele și școala. Cel mare este la școală, în clasa I-a, ceilalți la grădiniță. E o perioadă de adaptare pentru ei și noi ne adaptăm în funcție de ei, de nevoile lor. Așteptăm lansarea filmului Retreat Vama Veche, suntem nerăbdători. Suntem și noi curioși să vedem cum e filmul, cred că la începutul anului viitor apare. Avem foarte mulți prieteni care au filmat, noi nu am filmat direct cu ei, ei au filmat în București, noi în Vama Veche, care ar fi vrut să fie cu noi și noi am fi vrut să fim cu ei, am filmat și în București dar nu cu ei. Sunt curios. Spuneam mai devreme, cred că în ultimii ani este prima comedie romantică, primul lungmetraj românesc în care nu se înjură, nu se vorbește vulgar. Mi se pare o chestie foarte tare, scenariul ne-a plăcut foarte mult. Sper să iasă foarte bine, avem încredere în Petre Năstase, în regizorul filmului.
Pe Adela o văd fericită și văd că te laudă mereu că ești cel mai bun soț, că o lași să își petreacă timp cu ea, că duci copiii la grădiniță, la școală, îi gătești!
Păi și nu are dreptate? Trebuie să vorbești cu ea.
Mai faci mici gesturi care să o facă pe ea să se simtă bine!
O mai las să doarmă. Ei îi place foarte mult să doarmă, e foarte pofticioasă, mănâncă foarte mult. Nu se vede dar știu că are niște nevoi de care trebuie să țin cont. Și ea, la rândul ei, ține cont de nevoile mele și cred că de fapt așa funcționează o familie normală. Fericirea înseamnă atunci când partenerul este fericit, tu te hrănești cu fericirea lui și toată lumea e mulțumită.
Urmează ziua ei, pe 8 octombrie, îi pregătești ceva special?
Pe 8 octombrie e? Anul ăsta (râde). Anul ăsta, da! Da, am ceva dar e o surpriză și nu pot să o divulg acum.
Mai plecați în excapade în doi? Vara asta ați fost pe barcă cu Fodorii, fără copii. A fost bine, se mai repetă experiența?
A fost excelent pentru că a fost pentru prima dată când am experimentat așa ceva, să plecăm o săptămână. 7 zile am fost plecați fără copii și mi s-a părut mișto. Copiii sunt ok și fără noi, evident, ei fiind în siguranță acasă și noi avem ajutoare și bunici. Avem o doamnă care ne ajută dar ajutorul, în special, stă în mamele noastre, în bunicile copiilor, și ei sunt foarte ok deci totul e în regulă. Toată lumea e mulțumită!
Deci ați prins curaj!
Am prins curaj ca să mai repetăm, da, să mai repetăm vacanțe. Eu îmi doresc foarte tare să mergem și împreună cu copiii.
Serile astea, așa, cu voi doi în oraș sunt dese sau încep să fie din ce în ce mai dese cu voi doi plecați de acasă, să mai cinați împreună, să vă simțiți bine?
Se întâmplă rar! Acest eveniment este organizat de un prieten de-al nostu și atunci am zis că nu putem să lipsim dar într-adevăr este frumos când ai momente de genul ăsta, când poți să evadezi puțin, o oră, oră și jumătate.
Cum te descrii tu ca soț?
Întreab-o pe Adela. Habar nu am!
Dar ce vă ține așa împreună, de mult timp, copiii v-au unit foarte mult. Aveți și momente în care vă mai și certați?
Nu știu ce ne unește foarte mult. Cred că, da, copiii sunt doar o confirmare, o certitudine a ceea ce știam deja despre noi, sunt împlinirea maximă pentru noi!
