Cinci boli mai puțin cunoscute care pot provoca tulburări de memorie
Memoria este o funcție esențială a creierului, care te ajută în cele mai profunde clipe în viața personală și profesională, de la examene, la capacitatea de a fi autonom ca om. Este capitalul de informații de care te servești după bunul plac în orice moment, făcând asocieri sau construind idei. Dar uneori memoria ne joacă feste.
Acest tip de tulburări poate apărea după o anumită vârstă, ca parte a unui proces de îmbătrânire naturală a neuronilor. Explicația este aceea că uitarea este un proces asociat memoriei: este necesară eliminarea unor informații deja existente pentru a face loc altora noi, spun specialiștii în neurologie. Pe de altă parte, tulburările de memorie se pot număra printre simptomele unor boli. Mulți pacienți care se plâng de pierderea memoriei se gândesc prima dată la maladia Alzheimer, deși multe alte boli neurodegenerative o au printre manifestări. De asemenea, unele afecțiuni nici nu au o legătură directă cu creierul. Iată mai jos cinci afecțiuni mai puțin cunoscute care pot provoca tulburări de memorie și câteva sfaturi pentru a întârzia îmbătrânirea creierului.
Cum poți să întârzii îmbătrânirea creierului
Se consideră că memoria începe să se deterioreze ușor după vârsta de 50 de ani. Însă acest proces poate fi întârziat semnificativ cu ajutorul unor metode simple, printre care tratamente naturiste pentru memorie si concentrare. Iată câteva sfaturi:
● Fă sport minimum 30 de minute pe zi - activitatea fizică susține crearea de noi neuroni și interconexiuni și stimulează circulația sangvină, baza creșterii densității materiei cenușii.
● Bea ceai verde - previne declinul cognitiv, în general, și problemele de memorie, în particular, susținând conexiunile neuronale.
● Fă exerciții pentru creier - orice activitate care solicită memoria, concentrarea, atenția este utilă, cu condiția să fie practicată regulat. Gândește-te la citit, puzzle-uri, rebus, sudoku, învățarea unei limbi străine.
● Fă-ți plinul de vitamina B, magneziu și zinc - creierul absoarbe 20% din nevoile zilnice ale corpului. Aceste substanțe asigură energie, îmbunătățesc conexiunile neuronale și stimulează dezvoltarea unor celule noi.
● Evită rutina și încearcă să ai o viață socială activă - potrivit unor studii, riscul de demență asociată cu tulburări de memorie scade cu peste 20% în cazul persoanelor satisfăcute de relațiile lor sociale.
Cinci boli care pot provoca pierderi de memorie
Aceste afecțiuni induc diverse mecanisme care pot afecta direct sau indirect memoria și capacitatea de concentrare.
Cancerul, altul decât cel cerebral
Mulți pacienți suferind de cancer raportează dificultăți de concentrare, de memorare, incapacitatea de a se organiza, de reacție rapidă, de exprimare verbală. Unele studii au sugerat că substanțele folosite în chimioterapie sunt capabile să treacă de bariera care protejează în mod normal creierul de intruziuni. Totuși, și pacienții care nu au făcut chimioterapie se plâng de tulburări de memorie. Specialiștii cred că stresul, anxietatea, șocul, depresia asociate cu o boală gravă pot provoca probleme în funcționarea creierului.
Hipotiroidia
Aceasta poate fi sursa a numeroase probleme de sănătate îngrijorătoare, iar tulburările de concentrare sunt unul dintre cele mai frecvente simptome ale bolii. Hipotiroidia înseamnă încetinirea funcționării glandei tiroide, drept urmare întregul sistem psihomotric devine mai lent. Hormonii tiroidieni ajută organismul să folosească nutrienții și oxigenul pentru energie. Creierul are nevoie în mod special de glucoză și de oxigen pentru a funcționa corespunzător. Ca rezultat, funcționarea sa încetinește atunci atunci când nivelul hormonilor tiroidieni este scăzut. Deteriorarea memoriei, a capacității de învățare și de rezolvare a problemelor face dificilă concentrarea.
Depresia
Potrivit mai multor studii, șapte persoane din zece care suferă de depresie au și probleme de memorie. Specialiștii cred că manifestarea depresivă ajunge să ocupe atât de mult spațiu în creier, încât reușește să interfereze cu alte activități, în special cu cea a hipocampului, partea care gestionează memoria și starea de spirit. Hipocampul colectează temporar amintirile înainte de a le transmite în alte zone din creier pentru stocare definitivă. Unele studii au arătat că, în cazul pacienților cu depresie, hipocampul este mai mic comparativ cu cel al persoanelor sănătoase.
Sindromul de apnee în somn
Un somn de bună calitate este esențial pentru menținerea unei bune memorii. Atunci când se odihnește cum trebuie, creierul poate procesa cele mai recente achiziții și să le stocheze în regiunile în care trebuie. Apneea somnului determină creierul să se trezească pentru scurte perioade în timpul nopții, iar acesta, în consecință, nu se mai poate odihni corect. Un somn de calitate ajută la stimularea memoriei și crește capacitatea de învățare. Persoanele cu apneea somnului se confruntă cu tulburări de memorie și declin intelectual cu aproximativ zece ani mai devreme decât media.
Boala celiacă
Pacienții suferind de această afecțiune cronică a intestinului, care împiedică absorbția corectă a glutenului, raportează frecvent printre simptome pierderea memoriei. Totuși, până în prezent, nu s-a descoperit niciun mecanism clar care să explice de ce este atât de frecventă această manifestare la persoanele bolnave. Unii cercetători cred că inflamația cronică a intestinului, care este considerat „al doilea creier” al omului, poate avea un efect direct asupra creierului real.
Tulburările de memorie ușoare pot face parte din funcționarea normală a creierului. Însă, dacă te împiedică să îți desfășori viața așa cum te-ai obișnuit, este recomandat să faci o programare la medic pentru a te asigura că nu sunt un simptom al unei boli grave.
