Factori esențiali tehnologiei de cultivare la rapița de toamnă
Uleiul de rapiță este folosit la scară largă și se bucură de o apreciere tot mai mare atât în alimentație, cât și în industrie. În acest articol poți descoperi care sunt etapele concrete ale cultivării rapiței de toamnă.
Pregătirea terenului
Primul pas care trebuie îndeplinit are legătură cu eliberarea terenului înainte de finalul lunii iulie. Printre cele mai bune plante premergătoare sunt mazărea, grâul, fasolea și orzul, cartoful timpuriu. După recoltarea acestora, se ară până la 25 cm, dacă e posibil.. Ultima lucrare folosește combinatorul la adâncime cât mai mică, astfel încât terenul de sub patul germinativ să fie bine stabilizat. Efectuarea fertilizării corespunzătoare
Fertilizarea culturii de rapita de toamna trebuie efectuată cu atenție și conform unui calendar precis, planta fiind relativ pretențioasă din acest punct de vedere. Nevoile crescute de fosfor impun efectuarea unei fertilizări inițiale, înainte de semănat.
Dozele de îngrășăminte ar trebui calculate în funcție de sol, conținutul în elemente nutritive, soi și producția scontată.
Programul de fertilizare include:
- Fertilizarea de bază de toamnă;
- Fertilizare foliară de toamnă;
- Fertilizare fazială I;
- Fertilizare fazială II;
- Fertilizare foliară de primăvară.
Cunoașterea și combaterea eficientă a buruienilor, bolilor si dăunătorilor
Cunoașterea organismelor dăunătoare și a metodelor specifice de intervenție împotriva acestora sunt esențiale pentru o producție la nivelul potențialului calculat. Pentru combaterea buruienilor se folosesc erbicide cu spectru larg. Fungicidele sistemice sunt instrumente eficiente de luptă împotriva bolilor fungice. Insecticidele combat atacul insectelor dăunătoare.
Buruienile cele mai dăunătoare când vine vorba despre cultura de rapiță sunt mușețelul, romanița, turița, muștarul sălbatic, știrul sălbatic, traista-ciobanului, samulastra de cereale și macul.
Boli frecvente și care determină pierderi importante în cultura de rapiță sunt putregaiul negru, alternarioza, putregaiul cenușiu și putregaiul alb. Modul de combatere depinde de presiunea infecției, existând 3 perioade propice pentru intervenție: toamna, primăvara devreme și la momentul înfloritului.
Semănarea cantității potrivite de rapiță
În funcție de zona geografică în care este situat câmpul, semănatul are loc în perioada 15 august -15 septembrie. Orice întârzieri pot determina scăderi importante ale producției. Recomandarea specialiștilor este în favoarea semințelor hibrid, cu puritate calculată de minimum 98% și capacitate germinativă minimă de 85%.
Densitatea de semănat reprezintă o provocare din cauza dimensiunilor reduse și greutății mici a semințelor, densitatea optimă fiind calculată la 40-50 plante/mp.
Distanța dintre rânduri este recomandat a se menține la 12,5-37.5 cm, în funcție de tehnologia de recoltare folosită. Cantitatea de sămânță variază de regula între 3-5 kg/ha, fiind dependentă de caracteristicile semințelor și calitatea patului germinativ.
Tăvălugirea culturii de rapiță după semănare
Pentru a se obține cele mai bune rezultate, adâncimea de semănat este de 2-3 cm. Patul germinativ poate necesita, ulterior, o tăvălugire ușoară pentru compactare, diminuarea evaporării și crearea unor condiții mai bune de germinare și răsărire.
Respectarea protocolului de lucru aferent tehnologiei de cultivare la rapița de toamnă face ca plantele să intre în iarnă cu o rădăcină bine dezvoltată și puternică și să ofere, în anul următor, o producție bogată și de bună calitate.
Sursa foto: Shutterstock
