Ce au în comun oamenii care trăiesc peste 100 de ani. Două studii recente dezvăluie secretele longevității
Oamenii care ajung să trăiască peste un secol par să aibă anumite trăsături comune care contribuie la o viață mai lungă și mai sănătoasă. Aceste „secrete” au fost analizate și dezvăluite de cercetători care au studiat timp de zeci de ani persoane centenare din întreaga lume.
Studiile arată că longevitatea nu este întâmplătoare, iar cei care ajung la 100 de ani sau mai mult prezintă un profil medical și comportamental diferit față de restul populației.
Centenarii trăiesc mai mult și se îmbolnăvesc mai rar
Potrivit unui studiu publicat în 2024 în revista GeroScience, realizat de cercetători suedezi, centenarii dezvoltă mai puține boli și le acumulează într-un ritm mai lent. Cercetarea a analizat datele a mii de persoane născute între 1912 și 1922, monitorizate între 1972 și 2022.
Studiul a urmărit afecțiuni majore precum accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic, fractura de șold și cancerul, comparând evoluția acestora la persoane care au trăit până la 100 de ani cu cele care au decedat mai devreme.
Rezultatele arată că cei care au atins vârsta de 100 de ani prezentau un risc mai scăzut pentru majoritatea bolilor – cu excepția fracturilor de șold. Astfel, centenarii nu doar supraviețuiesc bolilor, ci par să le evite sau să le amâne semnificativ apariția.
„Cercetările viitoare ar trebui să vizeze identificarea factorilor genetici, epigenetici și de mediu care stau la baza acestor tipare, pentru a informa strategiile preventive din primii ani de viață care promovează longevitatea și reziliența”, au remarcat cercetătorii.
Un alt studiu, publicat în 2025 confirmă concluziile
O a doua analiză, publicată în august 2025 în The Lancet, a evaluat modul în care centenarii gestionează și acumulează bolile de-a lungul vieții. S-a constatat că aceștia dezvoltă afecțiuni la un ritm mai lent și în număr mai redus. Cercetătorii au observat că afecțiunile cardiovasculare erau cele mai frecvente la toate grupele de vârstă, dar impactul lor asupra centenarilor era mai mic.
În plus, bolile neuropsihiatrice, precum demența sau tulburările de anxietate, erau mai puțin întâlnite în rândul acestora. În schimb, incidența cancerelor era mai mare, dar acestea nu afectau semnificativ calitatea vieții. Un alt aspect evidențiat a fost faptul că centenarii sufereau mai rar de afecțiuni multiple simultane și aveau, în general, boli localizate într-o singură arie medicală.
Stilul de viață, cheia longevității?
Specialiștii atrag atenția că, dincolo de factorii genetici, stilul de viață joacă un rol esențial în atingerea vârstelor înaintate. Dr. Macie P. Smith, gerontolog și asistent social autorizat din Carolina de Sud, susține că persoanele care ajung la 100 de ani reușesc, în general, să evite marile afecțiuni, precum bolile cardiovasculare și AVC-urile.
„Este perfect logic ca persoanele care evită bolile grave, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale și bolile de inimă, să trăiască peste 100 de ani.”
Ea subliniază că această generație de centenari a fost mai puțin expusă la elementele nocive moderne, precum aditivii alimentari sau excesul de medicamente.
„Persoanele care au împlinit 100 de ani sunt considerate ‘tradiționaliste’, care au evitat în mod obișnuit expunerea la elemente nocive, cum ar fi radiațiile, aditivii, conservanții și coloranții artificiali din alimente. De asemenea, nu au fost expuși la o utilizare excesivă a medicamentelor moderne. S-au bazat mai mult pe remedii naturale și alimente organice.”
Totodată, Dr. Smith atrage atenția asupra rolului stresului modern în scurtarea duratei vieții:
„Ei aveau capacitatea de a-și vedea de treaba lor, reducând în același timp nivelul de stres. Doar asta duce la o viață mai lungă... Când te ocupi de treburile altora, preiei problemele altora, crescând astfel nivelul de stres. Acest fenomen se numește traumă vicarioasă.”
Ea crede că oamenii din trecut erau și mai liberi în exprimare și mai puțin afectați de judecățile sociale:
„Ei nu au acceptat restricțiile pe care le acceptăm noi astăzi pentru a arăta într-un anumit fel sau pentru a ne comporta într-un anumit fel în public. Pe vremea aceea, oamenii erau mult mai puțin judecați. Da, au avut greutăți pe care noi nu le vedem astăzi, dar acestea se manifestau într-un mod diferit și erau gestionate într-un mod diferit.”
Deciziile timpurii fac diferența
Potrivit expertei, modul în care alegem să trăim în tinerețe influențează direct calitatea vieții la vârsta înaintată:
„Alegerea drumului pe care îl urmezi când ești tânăr va determina modul în care vei trăi la bătrânețe, fie că vei fi independent sau dependent, că vei trăi singur sau într-o comunitate.”
Recomandările pentru un trai lung sunt simple, dar esențiale: o alimentație sănătoasă, gestionarea stresului, viață activă și somn odihnitor.
„Smith recomandă o dietă săracă în grăsimi și sare, sănătoasă pentru creier, eliminarea alimentelor procesate, gestionarea stresului, interacțiunea cu familia și prietenii, menținerea unui stil de viață activ și un somn adecvat. Acest lucru va prelungi viața și va îmbunătăți calitatea vieții”, a mai spus ea.
