Ce se întâmplă cu coloana cervicală după 40 de ani. Care sunt simptomele și ce putem face

Afecţiune degenerativă a coloanei vertebrale din zona gâtului, spondiloza cervicală începe să se instaleze începând cu 40 de ani. Tuncay Ozturk, specialist osteopat, explică de ce apare şi cum se poate ţine sub control durerea.

Foto: foto: Shuterstock

„«Am spondiloză cervicală», mi-o spun, cu teamă în voce, oameni de 38–45 de ani care tocmai au ieşit de la o radiografie. Primul lucru pe care îl aud de la mine este că spondiloza nu este o boală care «te-a lovit». Este uzura normală a coloanei cervicale, pe care o are, într-o măsură, aproape oricine după 40 de ani şi pe care o are, de obicei, şi cel care nu simte nimic”, spune Tuncay Ozturk, specialist osteopat.

Potrivit acestuia, între vertebrele gâtului stau discuri care amortizează mişcarea. Cu anii, discurile pierd apă şi se subţiază, iar marginile vertebrelor se îngroaşă, formând mici ciocuri osoase (osteofite).

Asta este spondiloza. Radiografia o arată la mulţi oameni fără dureri; durerea nu vine din imagine, ci din felul în care gâtul este folosit zi de zi.

De ce la 40 de ani

Până la vârsta de 40 de ani se adună două lucruri: discurile care au început să se subţieze şi gâtul care a stat, timp de 15–20 de ani, aplecat deasupra unui ecran.

Foto: Arhiva personala

„Capul cântăreşte 4-5 kilograme; înclinat la 45 de grade, el încarcă vertebrele cu echivalentul a peste 20. Lipsa somnului, stresul (muşchii gâtului sunt primii care se strâng), o pernă prea înaltă şi kilogramele în plus completează lista cauzelor care duc la spondiloză”, explică specialistul.

Cum se simte

Simptomele vin în episoade, legate de zile grele la birou sau de frig. Astfel, boala se poate manifesta prin: ­ceafa rigidă dimineaţa, care se dezmorţeşte după duş; o durere surdă care urcă spre cap sau coboară spre umăr; un „scârţâit” la rotirea capului; uneori amorţeli în degete când se doarme pe o parte.

Ce ajută cu adevărat

Nu există tratament care să „şteargă” osteofitele de pe radiografie, însă se pot urma câţiva paşi pentru a ne asigura că ne menţinem un gât puternic şi mobil:

- Mişcări blânde şi dese, nu repaus: rotiri lente, înclinări, retragerea bărbiei spre spate („bărbie dublă”) ţinută 5 secunde — câte zece astfel de mişcări, de trei ori pe zi.

- Întărirea muşchilor profunzi ai gâtului şi ai omoplaţilor. Un program de kinetoterapie bine făcut dă rezultate în 4-6 săptămâni.

- Biroul rearanjat. Monitorul la nivelul ochilor, telefonul ridicat la faţă, pauză de un minut la fiecare oră.

- Căldură locală în episoadele dureroase; antiinflamatoare pe termen scurt, doar cu avizul medicului.

- Perna potrivită: joasă, care umple curbura gâtului, nu una care împinge capul în faţă.

Când mergi la medic

„Amorţeala sau slăbiciunea într-un braţ, scăpatul obiectelor din mână, tulburări de mers sau de echilibru, durere după un accident, febră, scădere în greutate neexplicată, durere care te trezeşte noaptea şi nu cedează la nimic – aceste simptome cer un consult de specialitate şi, de regulă, un RMN”, mai spune Tuncay Ozturk.