Praznicul Înălțarea Sfintei Cruci: Istoricul sărbătorii
Înălţarea Sfintei Cruci, prăznuită cu evlavie de creştini în fiecare an la data de 14 septembrie, este cea mai veche sărbătoare consacrată cinstirii Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Praznicul împărătesc din ziua de 14 septembrie este respectat cu smerenie prin post negru.
În ziua praznicului sunt marcate două evenimente importante
La slujbele oficiate în lăcaşurile de cult ortodoxe în ziua praznicului Înălţarea Sfintei Cruci sunt marcate două evenimente importante pentru creştinătate: descoperirea lemnului sfânt, crucea pe care a fost răstignit Iisus pe muntele Golgota şi Înălţarea solemnă a Sfintei Cruci, în faţa credincioşilor de către Macarie, Episcopul Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie, anul 335.
Împăratul Constantin a fost în război cu împăratul Maxenţiu
Praznicul Înălţării Sfintei Cruci aminteşte de un moment foarte important din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. La Roma, împăratul Constantin a purtat război împotriva împăratului Maxenţiu, un persecutor al creştinilor (care a domnit între anii 307-312). Totodată, Maxenţiu avea o oaste numeroasă, recunoscută în imperiu pentru vitejia ei.
Sfânta Cruce i s-a arătat pe cer împăratului Constantin
Așa cum menționează screrile religioase, în ajunul luptei dintre cei doi împăraţi, în amiaza mare, împăratului Constantin i s-a arătat pe cer o cruce formată din stele strălucitoare, înconjurată de inscripţia: „Prin acest semn vei învinge”! Mai mult, împăratul Constantin L-a visat pe Fiul Domnului, care i-a spus să pună semnul crucii pe steagurile şi pe scuturile ostaşilor din armata sa , ca un simbol al biruinţei.
Împăratul Constantin a ţinut seama de mesajul din vis şi a învins
A doua zi, împăratul Constantin a procedat aşa cum Iisus i-a spus în vis. Totodată, el a făcut o cruce mare din aur, pe care a aplicat-o pe steagul de luptă din faţa armatei sale. Şi oastea împăratului Constantin, mai puţin numeroasă decât a lui Maxenţiu, a învins! Cei mai mulţi dintre războinicii lui Maxenţiu au pierit în luptă, iar cei rămaşi în viaţă au dat bir cu fugiţii. Atunci Constantin a înţeles cât de puternică este Sfânta Cruce. De aceea, el a rugat-o pe mama sa, împărăteasa Elena, să meargă la Ierusalim şi să găsească Crucea pe care a fost răstignit Iisus.
Împărăteasa Elena a descoperit locul unde a fost răstignit Iisus
După multe zile de săpături, împărăteasa Elena a descoperit la Ierusalim locul pe care a fost răstignit Iisus şi trei cruci identice cu piroane cu tot. Pe una se credea că a fost răstignit Iisus, iar pe cele două se spunea că au fost crucificaţi doi tâlhari care au murit în aceeaşi zi cu Iisus. Împărăteasa era însă mâhnită că nu ştia care este Crucea căutată.
Crucea adevărată a fost descoperită de episcopul Ierusalimului
Adevărata Cruce pe care a fost răstignit Iisus a fost descoperită de Macarie, episcopul Ierusalimului de atunci, în urma unei minuni. Când împărăteasa Elena se străduia să afle care este crucea pe care a fost crucificat Iisus, în Ierusalim murise o tânără dintr-o familie aristocrată. Atunci, episcopul a apropiat fiecare cruce de trupul fetei moarte. Tânăra a înviat şi l-a lăudat pe Dumnezeu, când ierarhul a aşezat lângă ea Crucea sfântă, cea adevărată, pe care a pătimit Iisus.
Sfânta Cruce a fost înălţată în Biserica Învierii din Ierusalim
Vestea că a fost descoperită Crucea Sfântă s-a răspândit în tot ţinutul. Credincioşii i-au cerut episcopului Macarie să vadă cinstita cruce. În uralele mulţimii, Macarie a înălţat Crucea Sfântă deasupra amvonului în Biserica Învierii din Ierusalim, în anul 335. După acest eveniment, în fiecare an, la 14 septembrie este prăznuită ziua Înălţării Sfintei Cruci, numită şi Făcătoare de Viaţă.
După acest eveniment, Constantin şi mama sa Elena au construit două bisericuţe
După descoperirea Sfintei Cruci, Constantin şi mama sa Elena au construit două biserici, chiar pe locul unde a fost găsită Crucea Adevărată. Documentele religiose menționează că prima biserică, numită Anastasis, a fost construită ca un simbol al triumfului creştinismului asupra idolilor, iar a doua biserică a fost înălţată pentru a fi pomenită răstignirea lui Iisus şi s-a numit Martirion.
De la sărbătoarea locală la sărbătoarea tuturor creştinilor
Sfânta Cruce a fost luată ca pradă de război de perşi în anul 614 şi a fost readusă la Ierusalim în anul 629 de împăratul bizantin Heraclius I, care a depus-o în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Un an mai târziu, patriarhul Zaharia de Ierusalim a înălţat-o în faţa tuturor credincioşilor la 14 septembrie 630.
De atunci, ritualul scoaterii Crucii spre închinarea credincioşilor, are loc în fiecare an la data de 14 septembrie în toate lăcaşurile ortodoxe.
Sfânta și cinstita cruce are trei semnificații
Referindu-se la Praznicul Înălţării Sfintei Cruci, părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (Bulevardul Nicolae Titulescu) ne spune :” Sfânta şi Cinstita Cruce are trei semnificaţii: 1. Este obiect sfânt prin ceea ce a reprezentat pentru Iisus Hristos şi pentru noi: răscumpărarea noastră pentru a ne elibera din robia păcatului. 2. Este un simbol de închinăciune, pentru că prin acest semn noi, creştinii, ne identificăm până la marginile pământului, închinându-ne Sfintei Treimi. 3.Reprezintă Calea de urmat: Mântuitorul ne arată că puterea crucii ne ajută să trecem mai uşor peste necazurile vieţii de fiecare zi. În acest sens, Iisus Hristos ne-a spus „Cine vrea să mă urmeze să-şi ia crucea şi să se lepede de sine”.
