Studiu: Ce legătură este între alimentele ultraprocesate și simptomele depresiei?

Tot mai multe cercetări asociază consumul ridicat de alimente ultraprocesate cu un risc crescut de depresie. Un studiu de mici dimensiuni publicat în revista științifică JAMA Psychiatry, sugerează că reducerea consumului acestor alimente ar putea contribui la ameliorarea simptomelor depresive.

Foto: Shutterstock

Nu există o definiție universal acceptată a alimentelor ultraprocesate. Totuși, un sistem de clasificare utilizat pe scară largă, numit NOVA, le definește drept produse industriale obținute în principal din substanțe extrase sau derivate din alimente, care conțin adesea aditivi ce nu sunt folosiți în mod obișnuit în bucătăria de acasă. Printre exemple se numără băuturile răcoritoare, gustările ambalate, dulciurile, mezelurile, crenvurștii și produsele de patiserie.

Cercetările anterioare au asociat alimentele ultraprocesate cu un risc crescut de depresie, anxietate, tulburări de alimentație și alte probleme de sănătate mintală.

În noul studiu, participanții și-au redus consumul de alimente ultraprocesate cu peste 85% și au înregistrat scăderi semnificative ale scorurilor de depresie, evaluate prin trei instrumente standardizate, în perioada în care au urmat o dietă săracă în astfel de produse.

Reducerea consumului de alimente ultraprocesate ar putea ameliora depresia

La acest studiu de mici dimensiuni au participat 20 de persoane care îndeplineau următoarele criterii:

• Aveau vârste cuprinse între 18 și 80 de ani.
• Aveau un diagnostic principal de depresie.
• Obținuseră un scor de cel puțin 5 la chestionarul PHQ-9 (Patient Health Questionnaire-9), utilizat pentru evaluarea simptomelor depresive.
• Consumau cantități mari de alimente ultraprocesate.
• Raportaseră cel puțin o problemă metabolică, precum supraponderea sau obezitatea, hipertensiunea arterială, colesterolul ori trigliceridele crescute sau rezistența la insulină.

De asemenea, participanții au trebuit să accepte să nu își modifice tratamentul medicamentos, ședințele de psihoterapie, nivelul de activitate fizică sau programul de somn pe durata studiului.

Dintre cele 20 de persoane înscrise, 19 au finalizat cercetarea. Vârsta medie a participanților a fost de 44 de ani.

În etape diferite ale studiului, participanții au urmat atât alimentația lor obișnuită, cât și o dietă cu un conținut redus de alimente ultraprocesate. Ordinea celor două etape a fost stabilită aleatoriu.

În general, participanții au considerat că dieta săracă în alimente ultraprocesate era acceptabilă și relativ ușor de urmat. În plus, în această etapă au înregistrat scoruri mai mici pentru depresie și anxietate, comparativ cu perioada în care și-au menținut alimentația obișnuită.

În cazul unuia dintre cele mai utilizate instrumente de evaluare a depresiei, chestionarul PHQ-9, scorul mediu a scăzut de la 8,68, în perioada alimentației obișnuite, la 5,53, în etapa în care participanții au consumat mai puține alimente ultraprocesate.

Studiul a avut însă mai multe limitări, iar cercetătorii au subliniat că sunt necesare studii mai ample pentru a determina dacă reducerea consumului de alimente ultraprocesate poate îmbunătăți simptomele depresiei.

Michelle Routhenstein, dieteticiană specializată în cardiologie preventivă în cadrul Entirely Nourished, care nu a participat la studiu, a fost de acord cu această concluzie. Ea a precizat pentru revista Healthline că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege dacă reducerea alimentelor ultraprocesate ameliorează direct simptomele depresiei sau dacă beneficiile observate se datorează altor modificări ale alimentației.

Dara Houp, doctor în psihologie și psiholog clinician autorizat în cadrul Pathways Psychological Services din New York, care nu a fost implicată în cercetare, a declarat pentru Healthline că este important să facem distincția între alimentele ultraprocesate și cele procesate în general.

Routhenstein a subliniat, la rândul ei, importanța acestei diferențe.

„Procesarea alimentelor nu este în mod automat un lucru negativ. Multe alimente nutritive sunt procesate într-un fel sau altul”, a explicat ea.

„Nu aș încuraja oamenii să clasifice pur și simplu alimentele drept «procesate» sau «neprocesate» și să ia decizii doar pe baza acestei etichete. Prefer să analizez alimentația în ansamblu, valoarea nutritivă a alimentului și rolul pe care acesta îl are în dietă. Chiar și un aliment ambalat poate furniza nutrienți importanți și poate face parte dintr-o alimentație sănătoasă și echilibrată”, a adăugat specialista.

Cum îți pot influența alimentele ultraprocesate starea de spirit?

Există mai multe mecanisme prin care alimentele ultraprocesate ar putea influența starea de spirit. De exemplu, aceste produse au adesea un conținut redus de fibre, vitamine și minerale, substanțe nutritive care joacă un rol important în sănătatea creierului.

Houp a explicat că anumite ingrediente întâlnite în alimentele ultraprocesate, inclusiv îndulcitorii artificiali precum aspartamul, ar putea influența microbiomul intestinal.

„Intestinul este unul dintre principalele locuri în care sunt produși neurotransmițătorii și este responsabil pentru producerea celei mai mari părți a serotoninei din organism, peste 90%. Atunci când microbiomul intestinal este perturbat, producția normală de neurotransmițători poate fi afectată”, a explicat ea.

Houp a adăugat că alimentația bogată în produse ultraprocesate poate conține mai puține alimente cu un conținut ridicat de antioxidanți, precum fructele și legumele, ceea ce ar putea favoriza stresul oxidativ.

Cercetările sugerează că persoanele care suferă de depresie pot avea niveluri mai scăzute de antioxidanți și valori mai ridicate ale markerilor care indică deteriorarea celulară provocată de stresul oxidativ.

Routhenstein a precizat că oamenii de știință investighează și modul în care consumul de alimente ultraprocesate poate influența inflamația, sănătatea metabolică și axa intestin-creier, toate acestea putând avea implicații asupra stării de spirit.

Cum poți reduce consumul de alimente ultraprocesate?

Dacă vrei să consumi mai puține alimente ultraprocesate, poți începe cu schimbări mici, pe care să le poți menține pe termen lung.

Routhenstein recomandă să analizezi mai întâi alimentele pe care le consumi cel mai frecvent, în loc să încerci să îți schimbi radical întreaga alimentație.

„Identifică unul sau două alimente ultraprocesate pe care le consumi frecvent și gândește-te cu ce le-ai putea înlocui în mod realist. De exemplu, ai putea înlocui băutura îndulcită pe care o consumi zilnic cu apă plată sau minerală ori ai putea alege fructe, nuci, iaurt sau alte alimente minim procesate în locul unei gustări ambalate”, a explicat ea.

Iată și alte modalități prin care poți reduce consumul de alimente ultraprocesate:

• Gătește acasă, folosind ingrediente cât mai puțin procesate, ori de câte ori este posibil.
• Alege produse cu mai puține ingrediente intens procesate, atunci când ai această posibilitate.
• Construiește-ți mesele în jurul alimentelor integrale, precum fructele, legumele, cerealele și sursele de proteine slabe.

Routhenstein a subliniat că nu trebuie să renunți la alimentele practice, care te ajută să economisești timp.

Legumele congelate, fasolea la conservă, peștele conservat, fulgii de ovăz, iaurtul simplu, tofu și alte alimente minim procesate te pot ajuta să ai o alimentație sănătoasă fără să petreci foarte mult timp în bucătărie.

„Scopul nu este să ai o alimentație perfect lipsită de produse procesate, ci să îți modifici treptat obiceiurile alimentare, astfel încât să consumi mai multe alimente bogate în nutrienți, care îți furnizează fibre, proteine, grăsimi sănătoase, vitamine și minerale”, a concluzionat specialista.

Sursa: Health Line