Taxa auto. Suma colosală pe care românii o au de recuperat de la stat
În acest an, românii care au plătit taxa de poluare (timbrul de mediu) pentru autovehiculele personale vor primi banii înapoi, cu dobândă. Procedura există de la începutul anului, acum au apărut și banii. În bugetul Administrației Fondului pentru Mediu, recent aprobat de guvern, se găsesc azi 845,8 milioane de lei, bani care vor fi restituiți românilor care au apucat să achite defuncta taxă auto. Iată care este procedura de restituire!
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) are un buget de venituri și cheltuieli aferent anului 2018. Documentul a fost aprobat de guvern și prevede alocări bugetare semnificative pentru programele „Rabla” și „Rabla Plus”, dar și o sumă considerabilă pentru restituirea taxei auto. Peste 845 de milioane de lei sunt disponibili în acest an pentru românii care au apucat să achite taxa auto, indiferent de numele pe care aceasta l-a purtat în trecut (taxă de poluare, taxă pentru emisiile poluante, timbru de mediu). Banii provin din excedentul bugetar din anii trecuți al Fondului pentru mediu. Conform hotărârii de guvern care aprobă bugetul AFM, instituția are puși deoparte peste 2,9 miliarde de lei, bani încasați din taxele de poluare. Această sumă ar trebui să se întoarcă la contribuabili, cu dobândă.
Cum primești înapoi banii din taxa auto
Restituirea banilor plătiți cu titlu de taxă de poluare se face în urma unei cereri-tip depuse la organul fiscal din localitatea/sectorul de domiciliu/zona de arondare (ANAF). Cererile se găsesc pe site-ul ANAF și trebuie însoțite de următoarele documente:
Dovada achitării taxei de poluare (chitanță fiscală sau extras de cont, în original sau copie);
Cartea de identitate (copie);
Certificatul de înmatriculare al autoturismului pentru care s-a plătit taxa, din care să rezulte calitatea de actual sau fost proprietar al autoturismului (copie).
În cazul autovehiculelor achiziționate în leasing, dreptul de a beneficia de restituirea contravalorii taxei revine utilizatorilor autovehiculelor, nu societăților de leasing.
ATENȚIE! Conform OUG 57/2017, data-limită până la care se pot depune cereri (și documentele suplimentare) este 31 august 2018. După această dată, cererile de restituire nu vor mai fi luate în seamă.
Cum și când intri în posesia banilor
Conform prevederilor legale, soluționarea cererii se face în termen de 45 de zile de depunerea documentației complete. În cazuri excepționale (volum mare de dosare), termenul poate fi prelungit conform Codului de procedură fiscală. Asta nu înseamnă că vei primi banii în acest interval. Sumele colectate de stat din taxele de poluare vor fi restituite după un calendar stabilit déjà prin ordonanță de urgență, astfel:
În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018 vor fi restituiți banii plătiți cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, taxă de poluare pentru autovehicule, taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
În perioada 1 septembrie 2018 – 31 martie 2019 vor primii banii înapoi cei care au achitat timbrul de mediu pentru autovehicule (taxa de poluare de dată recentă).
Banii vor ajunge într-un cont bancar al solicitantului.
Cât e dobânda?
Plătitorii taxelor de poluare au dreptul să primească dobândă pentru perioada scursă de la achitarea dărilor până la restituirea acestora. Valoarea dobânzii este 0,02% pentru fiecare zi. ATENȚIE! Dobânda nu se achită din oficiu, trebuie solicitată de contribuabil prin cererea depusă la ANAF.
Încă un lucru pe care trebuie să-l știi! Dacă ai datorii la bugetul de stat (taxe și impozite nachitate), dar cu o valoare mai mică decât cea a taxei de poluare, Fiscul le va stinge și-ți va plăti doar diferența.
Nașterea și decăderea taxei auto
Taxa auto a fost insituită începând cu 2007, anul integrării în Uniunea Europeană, sub numele de taxă de prima înmatriculare (pentru mașinile second hand importate). Comisia Europeană o consideră ilegală și descriminatorie și amenință România cu declanșarea procedurii de infringement.
În iulie 2008, modul de taxare este schimbat, la fel și numele taxei: taxă de poluare. Decizia nu a fost pe placul românilor, din cauza principiului cu care venea: poluatorul plătește. După decizia de triplare a taxei pentru autovehiculele second hand aduse din import, românii ies în stradă.
În februarie 2010 se ia decizia ca toate autovehiculele, fie noi, fie vechi, să achite o taxă de poluare la prima înmatriculare. În mai 2011, taxa de poluare își schimbă numele în taxa auto și se aplică și pentru mașinile înscrise în România înainte de 2007.
În ianuarie 2013, după o serie largă de alte modificări, taxa auto devine timbrul de mediu, care promova alt pricipiu: mașinile vechi au o durată de viață mai mică, deci vor polua mai puțin timp. În schimb, mașinile noi au o durată de viață mai mare, deci vor polua mai mulți ani. Prin urmare, posesorii de autovehicule noi sunt puși să achite taxe exorbitante.
În 2015, românii încep să-și recupereze sumele plătite cu titlu de taxă de poluare sau taxă auto, fără să mai dea în judecată statul, în urma intervențiilor Comisiei Europene. Un an mai târziu, Curtea Europeană de Justiție avea să emită o decizie în defavoarea statului român și în favoarea contribuabililor. Statul era obligat să restituie timbrul de mediu colectat de la cetățeni, considerându-l ilegal.
Comentariu
În prezent, orice taxă de poluare instituită de stat în ultimii 10-11 ani este ilegală. Acest lucru i-a bucurat pe români, însă a deschis o cutie a Pandorei, cu efecte devastatoare pentru economia românească și mediul înconjurător. Numărul de autovehicule second hand aduse din Europa Occidentală a explodat, lăsând statul român fără soluții în stoparea fenomenului.
Privind în urmă, poate că ar trebui să ne întrebăm cu toții ce am câștigat și ce am pierdut, de fapt, odată cu eliminarea oricărei taxe de poluare. Putem remarca faptul că singurii beneficiari ai înlăturării taxei de poluare din România sunt locuitorii statelor vecine, care nu trebuie să depună eforturi substanțiale pentru a scăpa de rable. Poate că tocmai asta a și fost politica oficialilor de la Bruxelles, de a transforma România în cimitirul de mașini al Uniunii Europene.
