Detaliul care se modifică la mersul tău cu 7 ani înainte de Parkinson

Detaliul care se modifică la mersul tău cu 7 ani înainte de Parkinson

Ultima actualizare:

Atunci când înaintezi cu piciorul drept, brațul stâng se balansează, de obicei, înainte, în același timp. Această mișcare ajută la compensarea rotației corpului în timpul mersului.

image
Foto: Shutterstock

Boala Parkinson poate perturba această coordonare.

Pe măsură ce creierul pierde celulele nervoase care produc dopamină, o substanță chimică implicată în controlul mișcărilor, mușchii pot deveni rigizi, iar mișcările pot încetini.

O echipă de cercetători de la Universitatea New South Wales din Sydney a vrut să afle cât de devreme pot fi observate aceste modificări în timpul mersului obișnuit.

În cazul persoanelor care au fost diagnosticate ulterior cu boala Parkinson, datele înregistrate de senzori purtați la încheietura mâinii au evidențiat modificări ale mișcărilor brațelor cu aproape șapte ani înainte de stabilirea diagnosticului.

Autorii principali ai studiului au fost Paulo Pelicioni, cercetător la Facultatea de Științe ale Sănătății din cadrul universității, și Sophie Waller, afiliată Facultății de Medicină Clinică și departamentului de neurologie al Spitalului Prince of Wales din Sydney.

Împreună cu colegii lor, aceștia au utilizat date din UK Biobank, un amplu studiu de sănătate desfășurat pe termen lung, în cadrul căruia peste 100.000 de voluntari au fost invitați să poarte timp de o săptămână un senzor la încheietura mâinii.

Echipa a analizat înregistrările utilizabile provenite de la 73.413 persoane și le-a urmărit evoluția medicală timp de până la zece ani, pe baza dosarelor de sănătate. În această perioadă, 314 participanți au fost diagnosticați cu boala Parkinson după ce purtaseră senzorul.

Un senzor purtat la încheietura mâinii înregistrează atât mișcarea mâinii atunci când întinzi brațul pentru a lua o ceașcă, cât și balansarea brațului în timpul mersului. Pentru a identifica secvențele în care participanții mergeau, cercetătorii au folosit un program informatic numit Watch Walk.

Acesta a estimat numărul de pași efectuați, viteza de mers și regularitatea ritmului pașilor.

Orientarea încheieturii mâinii și modul în care aceasta se mișca au ajutat programul să facă diferența între balansarea naturală a brațului și situațiile în care mâna era ținută în apropierea capului sau în fața corpului.

Cercetătorii au împărțit participanții diagnosticați ulterior cu Parkinson în grupuri, în funcție de intervalul de timp dintre înregistrarea mișcărilor și stabilirea diagnosticului.

Persoanele diagnosticate în primele 40 de luni după purtarea senzorului făceau, în medie, aproximativ 4.000 de pași pe zi, comparativ cu aproximativ 6.400 de pași în cazul celor care nu au primit un diagnostic de Parkinson pe parcursul perioadei de monitorizare.

Diferența a fost mai mică în cazul persoanelor diagnosticate mai târziu.

De asemenea, participanții care au fost diagnosticați ulterior cu boala Parkinson aveau tendința de a atinge viteze maxime de mers mai reduse. Au fost observate diferențe și în ceea ce privește ritmul pașilor, precum și proporția mersului desfășurat în intervale mai lungi, fără întrerupere.

Datele înregistrate la nivelul încheieturii mâinii au dezvăluit însă un aspect pe care simpla numărare a pașilor nu l-ar fi putut surprinde.

Persoanele care au fost diagnosticate ulterior cu Parkinson petreceau o proporție mai mică din timpul mersului balansându-și brațele în mod natural.

Cercetătorii au putut identifica această diferență chiar și în înregistrările realizate cu aproape șapte ani înainte de diagnostic.

Înregistrările obținute cu ajutorul senzorilor purtați la încheietura mâinii oferă însă o perspectivă asupra modului în care oamenii se mișcă în viața de zi cu zi, în afara cabinetului medical.

Dacă rezultatele vor fi confirmate și în alte grupuri de participanți, aceste înregistrări i-ar putea ajuta pe cercetători să identifice persoanele care ar putea fi invitate să participe la studii clinice privind tratamente menite să încetinească evoluția bolii în stadiile incipiente.

Deocamdată, rezultatele descriu diferențe observate între grupuri de persoane. Ele nu pot prezice dacă o anumită persoană va dezvolta boala Parkinson.

Durerea, medicamentele și alte afecțiuni pot influența, de asemenea, felul în care mergi.

Cercetătorii au înregistrat mișcările fiecărui participant într-o singură perioadă de monitorizare, astfel încât nu au putut stabili momentul în care balansarea brațelor a început să se modifice.

Un studiu ulterior ar putea urmări aceleași persoane la intervale regulate, pentru a observa cum li se schimbă mersul de-a lungul timpului.

Sursa: Journal of Neural Transmission.



Parteneri

image
image
image
image
image
image
image
Știrea momentului în România www.stirilekanald.ro
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
adolescent jpg
vanataie jpg
De ce este bine să bei zilnic shoturi de ulei de masline, foto Shuterstock jpg
leacul zilei cu lidia fecioru remediu pentru cei care sufera de pietre la rinichi 524138 jpg
durere sold jpg
shutterstock 2826566061 jpg
shutterstock 2733658473 jpg
insomnie jpg
image
image