Ce obicei simplu are efect asupra tranzitului intestinal în câteva minute?

Constipația este un factor de risc cunoscut pentru evenimente cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral, dar și pentru alte complicații.

Foto: Shutterstock

Din fericire, există măsuri pe care le poți lua pentru a-ți stimula tranzitul intestinal, iar una dintre cele mai simple este să faci puțină mișcare.

Se știe deja că persoanele care fac exerciții fizice în mod regulat au un risc mai mic de a dezvolta constipație, în timp ce nivelurile scăzute de activitate fizică și perioadele lungi de sedentarism pot crește probabilitatea apariției acestei probleme.

Ceea ce nu este însă pe deplin clar este modul în care exercițiile fizice acționează în interiorul organismului pentru a preveni sau ameliora constipația. Un studiu recent, publicat în revista științifică Scientific Reports, oferă câteva explicații posibile și sugerează că activitatea fizică are un „efect imediat” asupra intestinului, ceea ce ar putea contribui la ameliorarea problemei.

În cadrul unui experiment, o echipă de cercetători de la Universitatea de Sănătate Fujita din Japonia a recrutat 21 de adulți sănătoși pentru a le analiza zgomotele intestinale.

„Mersul pe jos poate fi o metodă eficientă, cu efect imediat, de stimulare a funcției intestinale”, a declarat Yohei Otaka, autorul principal al studiului, medic specialist în recuperare medicală.

În mod obișnuit, zgomotele intestinale ale altor persoane nu sunt ceva ce ți-ai dori să asculți. Din perspectivă medicală însă, acestea reprezintă un indicator consacrat și neinvaziv al motilității intestinale, adică al mișcărilor musculare care împing alimentele de-a lungul tractului gastrointestinal în timpul digestiei.

„Zgomotele intestinale sunt folosite ca metodă indirectă de evaluare a motilității intestinale încă de la începutul anilor 1900”, explică echipa de cercetători, coordonată de fizioterapeutul Kento Katagiri.

„Zgomotele intestinale sunt produse de turbulențele generate de mișcările intestinului, pe măsură ce lichidele și gazele se deplasează prin tractul intestinal.”

În cadrul experimentului, participanții s-au odihnit timp de cinci minute, după care cercetătorii le-au măsurat zgomotele intestinale cu ajutorul unui stetoscop electronic. Scopul a fost stabilirea unui nivel de referință al motilității intestinale.

Măsurătorile au fost efectuate la cel puțin două ore după masă, pentru a reduce la minimum influența consumului de alimente asupra rezultatelor.

Apoi, participanții au mers pe o bandă de alergare timp de 20 de minute, într-un ritm confortabil, parcurgând aproximativ 3.000 de pași. Cercetările anterioare arătaseră că acest nivel de activitate fizică poate îmbunătăți evacuarea conținutului intestinal la pacienții care se pregătesc pentru o colonoscopie.

După sesiunea de mers pe bandă, cercetătorii au măsurat din nou zgomotele intestinale ale participanților, pentru a observa în ce măsură exercițiul fizic ușor le-a influențat motilitatea intestinală.

Analiza înregistrărilor a arătat că trei parametri ai zgomotelor intestinale au crescut timp de unul până la două minute după activitatea fizică. Aceștia au inclus indicele sonor (SI), care reflectă intensitatea și amplitudinea generală a sunetelor, precum și durata și numărul zgomotelor intestinale.

Potrivit cercetătorilor, intensificarea acestor zgomote ar putea reflecta modificări ale motilității intestinale provocate de activitatea fizică. Una dintre explicații ar putea fi creșterea mișcărilor peristaltice, adică a contracțiilor musculare ondulatorii care împing alimentele de-a lungul tractului gastrointestinal.

În ceea ce privește mecanismul prin care exercițiile fizice produc acest efect, cercetătorii propun două explicații posibile.

Prima este legată de modificările care apar la nivelul sistemului nervos autonom în timpul activității fizice. Mai exact, creșterea activității sistemului nervos parasimpatic imediat după exercițiu ar putea stimula motilitatea intestinală.

Un al doilea mecanism posibil implică oscilațiile biomecanice produse în organism în timpul mișcării.

Cercetările anterioare au arătat că vibrațiile întregului corp pot ameliora constipația. Prin urmare, echipa consideră că mișcările corpului de sus în jos și dintr-o parte în alta, care apar în timpul mersului sau al altor activități fizice, ar putea declanșa reflexe locale la nivelul tractului gastrointestinal, favorizând mișcările intestinale.

În ceea ce privește modificările zgomotelor intestinale, efectele par să apară aproape instantaneu.

„Rezultatele noastre indică faptul că mersul pe jos îmbunătățește imediat motilitatea intestinală, prin modificări măsurabile ale parametrilor zgomotelor intestinale, subliniind astfel importanța intervențiilor bazate pe activitate fizică în gestionarea constipației”, scriu cercetătorii.

„Importanța clinică a acestui studiu constă în faptul că o astfel de activitate poate fi efectuată în siguranță de o gamă largă de persoane, ceea ce o face ușor de aplicat și de integrat în viața de zi cu zi.”

Sursa: Science Alert