Scrisorile lui Stanca: Dragă Monica Gabor, ești pe nivelul și modulul de româncuță cretinuță…
Se cutremură pământul, fată! Nu pentru Charlie, nu pentru niște atentate sângeroase și idioate.
Nu pentru cel mai impresionant marș de solidaritate în care au stat braț la braț șoarecele – mâța – câinele – leul – pantera - tigrul și omul. Se cutremură România. Nu pentru Charlie. Nu pentru că vine ziua lui Eminescu și nu avem nici acum un film artistic fundamental sau un serial tv despre viața marelui poet. Nu pentru că avem operele lui complete, nu pentru că știm atâtea despre el, încât viața sa poate fi chiar tabloidizată… NU! Pământul se cutremură pentru că, frați români, nu ați aflat? Tu, Moni, Moni Gabor, fostă Columbeanu, ai fată un nou iubit! Dumnezeule mare, nu ați simțit cutremurul? V-a orbit bietul Charlie? Nu v-au fugit labele din glezne? Moni, Moni este o literatură întreagă depre tine. Româncuța clasică. Exemplară. Modelul tinerimii de început de secol, tu, Moni. Avem kilometri de peliculă cu tine; avem emisiuni cu miile despre tine; avem bibliografii și biografii cu și despre toți iubiții care ți-au trecut prin mână sau prin ce ți-or mai fi trecut ei. Moni. Repet, cu Eminescu nu avem un film, un serial. Cu tine, cu Moni, avem seriale-fluviu, interminabile. Capitole hollywood-iene cu Mr. Pink cel posesiv ca un chinez. Și, stai că începi un alt episod, cu alt amant din America. Ce ne-am face noi, românii, dacă nu am ști ce faci tu, Moni?! Ești teribilă Miss Moni. Fabuloasă. Hrănești presa ca pe puii de curcă, cu micile tale mișcări, cu micile tale pârțulețe roz-bombon cu miros de caramel. Cu marile tale aventuri amoroase de dincolo de Ocean. Că citeam azi o știrucă, mică-mică, ca un anus de furnică, despre o mare actriță româncă din America. Știrile sunt cam aceleași, e ca un rezumat, eu le-am dat prin 2000. Anda Oneasa. Ea face cultură. S-a îngropat în galerii de artă cu un indianist! Eté, na, fată! Actriță, filosof. Un talent deosebit. Anda nu face nimic în America. Numai Moni, Moni și iar Moni! Idolul gagicilor prostuțe cu botic mic. Idolul de gaz ilariant și bio. Idolul fals, de mucava, promovat de noi. Ești tare, Moni! Uriașă. Ești pe nivelul și modulul de româncuță cretinuță…La mulți ani și amanți, fată! Și, mai delectează ”bestia triomphante” cu câte o aventură! O va înghiți cu plăcere. Ca pe un rahat…cald.
