Ce salariu colosal au asiaticii veniți să lucreze în România. Patron: „Și eu angajez”
România trăiește un paradox dureros: în timp ce peste 3,5 milioane de români muncesc peste granițe, țara noastră devine tot mai dependentă de forța de muncă asiatică. Un antreprenor din Focșani, activ în industria ambalajelor, a atras atenția opiniei publice după ce a vorbit sincer despre salariile „colosale” pe care le oferă muncitorilor veniți din Asia, nu din generozitate, ci din pură nevoie.
Cosmin, patronul unei fabrici de ambalaje, susține că meserii esențiale pentru funcționarea industriei au devenit aproape imposibil de acoperit cu muncitori români, scriu cei de la stiridiaspora.ro. Strungarii, reglorii, sudorii sau mecanicii calificați par să fi dispărut de pe piața muncii. „Ultima școală de strungărie s-a închis de mult. Nu mai găsești un strungar sub 60 de ani. Normal că acum un strungar indian câștigă în România niște bani care unora li se par foarte mulți”, afirmă antreprenorul.
Salarii care ajung și la 12.000 de lei
În lipsa candidaților autohtoni, antreprenorul a apelat la muncitori din India, Sri Lanka și Nepal. Iar salariile oferite acestora nu sunt deloc mici: pot depăși 2.000 de euro, adică între 10.000 și 12.000 de lei lunar. „Nimeni n-ar fi vrut să aducă străini și să le dea cel puțin 4.000 de lei bani în mână, dacă ar fi putut să angajeze un român. Nu-i plătim de drag, ci pentru că sunt singurii care mai știu și mai vor să muncească în meseriile astea”, spune Cosmin.
Muncitorii asiatici sunt angajați pentru posturi unde e nevoie de experiență reală și disponibilitate la efort. „Am nevoie de mecanici calificați, de oameni care știu să regleze mașini de sudat și de confecționat pungi. Străinii au venit gata pregătiți. Nu am mai cheltuit bani să-i formez, ca în cazul unui tânăr român care poate nici nu vine la muncă după o lună”.
Bonuri de masă și cazare
Salariile nu sunt singurul aspect discutat. Patronul mai spune că, deși li se oferă cazare și masă, condițiile nu sunt de lux, ci echivalente cu cele pe care le-au avut românii când au emigrat în Vest. „Li se dau bonuri de masă, iar cazarea înseamnă camere decente, dar simple. Nu e nimic ieșit din comun. Dacă un român ar vrea să muncească pe același post, i-aș oferi aceleași condiții”, punctează antreprenorul.
Criza forței de muncă este resimțită la nivel național. În 2023, peste 100.000 de muncitori străini au primit permise de muncă în România. În 2024, guvernul a aprobat același număr. Cei mai mulți provin din țări precum Nepal, Bangladesh, India sau Vietnam – locuri în care România devine echivalentul „Vestului” de acum 20 de ani pentru românii plecați în Spania sau Germania.
„România este pentru asiatici ce-a fost Germania pentru noi. Nu sunt privilegiați, ci doar disponibili. Românii care critică ar trebui să se întrebe: pot face munca respectivă? Vor s-o facă?”, spune antreprenorul, vizibil deranjat de valul de reacții negative care circulă online.
Mesajul lui Cosmin nu este unul de promovare a forței de muncă străine, ci mai degrabă un apel la realitate. Tot mai mulți antreprenori din România sunt forțați să angajeze muncitori extracomunitari din lipsa alternativei locale. Nu pentru că vor, ci pentru că trebuie.
„Nu-i aducem de dragul diversității, ci pentru că românii nu mai vor. Poate că e timpul să reconfigurăm educația tehnică și să oferim din nou demnitate meseriilor. Până atunci, India, Sri Lanka sau Vietnam vor continua să ne țină fabricile în funcțiune”.
România se transformă, fără voie, într-un „Vest” al celor care vin din Est. O realitate cu care va trebui să învățăm să conviețuim – cel puțin până când muncile grele și tehnice vor redeveni atractive pentru propriii cetățeni.
