Cine a fost primul român care a ajuns în Antarctica. Ce a mâncat timp de 1 an de zile, cât a fost blocat pe mare
Pe 16 august 1897, în portul Anvers din Belgia, un grup de oameni de naționalități diferite se îmbarcă pe nava „Belgica” pentru o călătorie care avea să schimbe radical înțelegerea umanității despre lumea în care trăim.
![Emil Racoviță a fost primul român care a călătorit în Antartica / foto: arhiva](https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e31daac8-995a-4198-83de-ecc192cd2765/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
Printre ei se afla și Emil Racoviță, un tânăr biolog și oceanolog român, deja cunoscut în cercurile științifice din Franța, deși provenea dintr-o țară abia formată, România. Racoviță avea să devină primul român care a ajuns în Antarctica, iar povestea sa este una de curaj, perseverență și pasiune pentru știință.
De la drept la biologie: începutul unei pasiuni
Emil Racoviță s-a născut într-o familie respectabilă din Iași, tatăl său fiind avocat. A studiat la cel mai bun liceu din țară la acea vreme, „Institutele Unite”, alături de alți viitori savanți români, precum Grigore Antipa și Dimitrie Voinov.
Inițial, familia l-a îndemnat să urmeze dreptul, astfel că Racoviță a plecat la Sorbona, unde a obținut licența în Drept.
Însă, în timpul studiilor, a descoperit o pasiune pentru științele naturii, mai ales pentru zoologie și oceanologie, datorită influenței profesorului Henri de Lacaze-Duthiers. Această pasiune l-a condus în cele din urmă spre o carieră în știință și spre o aventură extraordinară în Antarctica.
Expediția „Belgica”: o călătorie istorică
![Nava Belgica / foto: arhiva](https://cdn.adh.reperio.news/image-8/876db3f2-aa75-442e-99eb-c4d0c3b8d60b/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
În 1897, Racoviță a fost ales să facă parte din echipa expediției „Belgica”, condusă de căpitanul belgian Adrien de Gerlache.
Scopul expediției era să exploreze regiunile necunoscute ale Antarcticii și să efectueze studii științifice asupra florei și faunei locale. Racoviță a fost recomandat de profesori săi de la Sorbona, iar regele Carol I al României a emis un decret regal care i-a permis să-și întrerupă stagiul militar obligatoriu pentru a participa la această aventură.
Expediția a pornit din Anvers în august 1897, iar echipajul era format din 19 persoane, inclusiv exploratorul norvegian Roald Amundsen, care avea să devină mai târziu primul om care a ajuns la Polul Sud.
Racoviță a fost responsabil de studiile zoologice și botanice, iar pasiunea sa pentru știință l-a ajutat să facă față condițiilor extreme ale călătoriei.
În martie 1898, nava „Belgica” a rămas blocată în banchiza de gheață din Antarctica, unde a rămas captivă timp de 13 luni. Această perioadă a fost una extrem de dificilă pentru echipaj, care a trebuit să facă față frigului intens, întunericului polar și izolării complete.
Racoviță și colegii săi au fost nevoiți să se adapteze la condiții extreme, să vâneze pentru hrană și să mențină moralul înalt.
Ce a mâncat Racoviță timp de un an
În timpul iernii polare, sursa principală de hrană a fost carnea de pinguin și focă. Racoviță și ceilalți membri ai expediției au vânat aceste animale pentru a supraviețui.
Carnea de pinguin, deși nu era cea mai gustoasă, a fost esențială pentru a le oferi nutrienții necesari în condiții extreme.
În plus, au consumat provizii aduse de pe navă, dar acestea au devenit rapid insuficiente. Racoviță a menționat în jurnalul său că, deși dieta era monotonă, a fost crucială pentru supraviețuirea lor.
Cercetări științifice în condiții extreme
În ciuda dificultăților, Racoviță a continuat să-și desfășoare activitatea științifică. A colectat numeroase mostre de animale și plante, a studiat comportamentul păsărilor marine și a observat fenomenele naturale specifice regiunilor polare.
Una dintre cele mai importante descoperiri ale sale a fost observația că balenele expiră aer, nu apă, ceea ce a schimbat înțelegerea științifică despre aceste mamifere marine.
Racoviță a fost, de asemenea, subiectul primei fotografii subacvatice din lume, realizată de fotograful francez Louis Marie Auguste Boutan în 1899. Această imagine îl înfățișează pe Racoviță ținând o plachetă pe care scrie „Photographie sous marine”.
Revenirea acasă și moștenirea științifică
După ce nava „Belgica” a reușit să scape din gheață în martie 1899, Racoviță s-a întors în Europa, unde și-a continuat cariera științifică. A publicat numeroase lucrări despre expediția sa, inclusiv un raport detaliat despre viața animalelor și plantelor din Antarctica.
A devenit unul dintre cei mai respectați oameni de știință ai timpului său, iar în 1920 a fondat primul Institut de Speologie din lume la Cluj, România.
Racoviță a murit în 1947, dar moștenirea sa științifică continuă să inspire generații de cercetători. A fost un pionier în studiul biospeologiei și a adus contribuții semnificative la înțelegerea vieții în medii extreme, precum cele polare sau subterane.