Un medicament miraculos, inaccesibil din cauza lăcomiei: se produce cu 100 de dolari, se vinde cu 80.000. „Este o crimă!”
Virusologul american Charles Rice, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, a vorbit într-un interviul acordat celui mai important ziar spaniol, El País despre „o crimă” a industriei farmaceutice. Deși există un medicament care poate vindeca Hepatita C (România se află în topul țărilor la numărul de cazuri), care ucide anula peste 240.000 de oameni din întreaga lume, milioane de bolnavi nu au acces la el din cauza prețului exorbitant.
Costul real de fabricație este de sub 100 de dolari, însă compania farmaceutică îl vinde cu 84.000 de dolari. „Este o crimă”, spune Rice, avertizând că goana după profit omoară mai mult decât boala în sine.
Medicamentul care vindecă, dar ucide prin preț
Charles Rice a ajutat, potrivit comitetului suedez care i-a acordat Premiul Nobel pentru Medicină, la salvarea a milioane de vieți. El a fost distins cu prestigiosul premiu în urmă cu cinci ani pentru rolul său în descoperirea virusului hepatitei C, un agent patogen care distruge în tăcere ficatul și poate evolua într-un cancer mortal, scrie El Pais.
Descoperirile lui Rice și ale colegilor săi i-au permis chimistului Michael J. Sofia să găsească în 2007 un tratament curativ: sofosbuvir.
Când a devenit clar că acest medicament este miraculos, compania farmaceutică americană Gilead a cumpărat firma lui Sofia, Pharmasset, pentru 11 miliarde de dolari.
„Avem un medicament care poate vindeca pe toată lumea. Dar nu toți îl primesc”
„Este o crimă că există un medicament care ar putea vindeca pe toată lumea, dar nu toți au acces la el din cauza prețului”, a spus Rice. Sofosbuvir a fost cumpărat de gigantul farmaceutic Gilead cu 11 miliarde de dolari, după care a fost pus pe piață la un preț de 84.000 de dolari pentru un tratament, în condițiile în care costul de producție este de 100, maximum 200 de dolari.
„Una dintre probleme a fost prețul cerut de companii. Când a apărut sofosbuvir, acum aproximativ 10 ani, costa 84.000 de dolari per pacient, ceea ce e o sumă uriașă (...) Nu știu cum fac acest calcul, dar am considerat acel preț revoltător: 84.000 de dolari, având în vedere cât costă efectiv producerea medicamentului?(...) Costul de fabricație era între 100 și 200 de dolari”, a spus Rice.
Rice recunoaște că industria trebuie să-și recupereze investițiile, dar atrage atenția că modelul actual „omoară oameni”. În opinia sa, prioritizarea profitului în detrimentul sănătății publice este „una dintre marile drame ale lumii moderne”.
Virusologul subliniază că există exemple de succes, cum ar fi Egiptul, care a negociat cu compania producătoare și a reușit să producă medicamentul local, la prețuri accesibile.
Drept urmare, țara a reușit să trateze 90% dintre bolnavii infectați cu hepatita C.
Și în Spania, programul de tratament a avut un impact puternic, datorită deciziilor politice de susținere a accesului public. În schimb, în America Latină, doar 1% dintre cei patru milioane de bolnavi primesc tratament.
„Este un proces dureros de lent”, a spus Rice, adăugând că „trăim într-o lume unde banii sunt motivația principală, iar asta înseamnă că unele boli nu vor avea niciodată tratament, pentru că nu sunt profitabile”.
Sub Trump, știința e în recul
Rice avertizează și asupra pericolului politic în ce privește sănătatea publică. Deși administrația Biden a alocat 10 miliarde de dolari pentru eradicarea hepatitei C până în 2030, „cu noua administrație, totul a dispărut”, spune el, referindu-se la revenirea lui Donald Trump.
„Știința este atacată. Suntem aproape de eradicarea unor boli, dar ele reapar și se răspândesc din nou din cauza mișcărilor anti-știință și anti-vaccin”, a spus câștigătorul premiului Nobel.
Mai mult, Rice critică aspru valul anti-știință care a prins rădăcini în SUA:
„Oameni aflați în funcții importante iau decizii împotriva vaccinurilor și a cercetării. Este nebunie. Nu știu unde o să ajungem. E ca și cum tot ce am construit în 70 de ani se prăbușește în câteva luni.”
„Prevenirea bolilor e mult mai ieftină decât tratarea lor!”, conchide expertul Charles Rice
În 2023, cele 29 de țări UE au raportat 28.622 de cazuri de hepatită C, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor – o rată de 7,4 cazuri la 100.000 de locuitori. Doar 4,9% dintre cazuri au fost acute, 34,1% cronice, iar în peste jumătate din situații forma bolii a rămas necunoscută.
Deși România figura în urmă cu doi ani printre țările europene cu cea mai mare prevalență a hepatitelor virale, Institutul Național de Sănătate Publică declara, în vara aceluiași an, că țara noastră poate fi considerată cu risc scăzut în privința hepatitei C.
