Cine a inventat, de fapt, conservele. A murit în sărăcie și a fost înmormântat într-o groapă comună
Te-ai întrebat vreodată cine și cum au fost inventate conservele? Ei bine, ideea de conservare a mâncării, altfel decât prin sărare sau afumare, i-a aparţinut bucătarului francez Nicolas Appert, fiind primul care a reuşit să conserve carne şi legume la borcan, în 1810.
Născut pe 17 noiembrie 1749, în orașul Châlons-en-Champagne, fiind al nouălea din cei unsprezece copii ai familie, Nicolas Appert a lucrat la hanul pe care îl dețineau părinții în oraș până la vârsta de 20 de ani, atunci când a deschis împreună cu unul dintre frații săi o frabrică de bere. Ulterior, s-a angajat ca bucătar șef al contelui palatin Christian al IV-lea de Zweibrücken și a lucrat în gospodăria acestuia timp de 13 ani.
Și-a deschis ulterior o cofetărie în Paris, unde s-a mutat în anul 1784, și s-a căsătorit în 1785 cu Elisabeta Benoist, cuplul având patru copii. Începând cu 1790, Nicolas Appert, care de 10 ani studia conservarea alimentelor, a pus în vânzare carne, legume şi fructe conservate în borcane de sticlă inchise ermetic. El așeza mâncarea în borcane de sticlă, sigila recipientele cu dopuri de plută și ceară de etanșare și le punea apoi la fiert în apă clocotită. Și deși tehnica era deja folosită de gospodinele din Franța, patiserul a fost primul care a aplicat procedura pe scară industrială.
În 1795, armata franceză i-a oferit 12.000 de franci pentru metode eficiente de conservare a alimentelor, iar în același an a prezentat o selecție de conserve de fructe și legume la Exposition des produits de l’industrie française.
A avut mari probleme financiare în ultimii ani de viață
În 1804, a deschis prima fabrică de conservare a alimentelor din lume, însă, în ciuda succesului, a avut probleme financiare din cauza costurilor ridicate ale echipamentelor pe care le folosea, dar și pentru că nu a fost un om de afaceri foarte bun, astfel că și-a declarat falimentul în 1806, dar a reușit să-și continue afacerea. În 1810, Biroul de Arte și Manufacturi al Ministerului de Interne i-a oferit suma de 12.000 de franci pentru a face public procesul de fabricație a conservelor, a acceptat și a publicat o carte, „L’Art de conserver les substances animales et végétales” („Arta de a conserva timp de mai mulți ani toate tipurile de substanțe animale și vegetale” n.r), în care descria în amănunt tehnica pe care o utiliza.
Succesul invenției lui Appert, ale cărei principii de bază sunt valabile și astăzi, nu i-a asigurat o viață confortabilă. Problemele sale financiare, datorate unei combinații de management defectuos și circumstanțe nefavorabile, l-au condamnat la sărăcie spre sfârșitul vieții. Nicolae Appert s-a retras din activitate în 1836, la venerabila vârstă de 86 de ani.
Chiar dacă primea o pensie de 1.200 de franci pe an de la guvern, el a avut mari probleme financiare în ultimii ani de viață. Nicolas Appert s-a stins din viață la vârsta de 91 de an, pe 1 iunie 1841, și a fost înmormântat într-o groapă comună din cauza lipsei de fonduri pentru înmormântare, relatează omofon.com. În 1985, o stradă din Paris a primit numele său.
