Cine era scriitorul român acuzat că ar fi sedus minore aduse de Corneliu Vadim Tudor: «Alo, salut, patronelo!»”
La data de 20 februarie 1924 se năștea Eugen Barbu – scriitor, scenarist, jurnalist, pamfletar, om politic și membru corespondent al Academiei Române. Autorul romanului „Groapa” a fost o figură proeminentă a culturii române din secolul XX, premiat internațional și susținut fervent de regimul comunist. Însă în spatele aurei intelectuale și a recunoașterii academice s-a ascuns un portret tulburător, expus post-mortem în detaliile șocante ale unor dosare de Securitate.
În 2005, revista Academia Cațavencu a scos la iveală informații din arhivele CNSAS care îl implicau pe Eugen Barbu într-un scandal grav: seducerea de minore, în complicitate cu discipolul său politic și literar, Corneliu Vadim Tudor. Potrivit documentelor, Vadim Tudor i-ar fi adus scriitorului fete de 15-16 ani, în anii ’80, pe vremea când amândoi activau în redacția revistei „Săptămâna”.
Una dintre probele emblematice ale dosarelor este o convorbire telefonică înregistrată între cei doi, în care Vadim Tudor îl salută pe Barbu cu expresia devenită emblematică: „Alo, salut, patronelo!”. Discuția conține dialoguri explicite cu o tânără, „Gina de la Pescăruș”, care îi transmite scriitorului intenții erotice. Barbu, deși ezitant, nu întrerupe conversația, lăsând impresia unei complicități tacite.
Raportul Securității notează, în stilul său sec, dar revelator:
„În cursul după-amiezii, ‘Ticu’ (Vadim Tudor) a fost vizitat de o iubită de-a lui (...) de 15 ani. A mai avut o serie de telefoane, de aranjamente și pile (…)”.
Barbu îi cere explicit lui Vadim să o contacteze pe „Ani”
Într-un alt pasaj din 1987, Barbu îi cere explicit lui Vadim să o contacteze pe „Ani”, o altă minoră, pentru o întâlnire. Conform acestor surse, comportamentul celor doi era cunoscut organelor statului, dar ținut sub tăcere – nu din lipsă de dovezi, ci din interes politic și de protejare a elitei culturale apropiate de regim.
Cazul a fost confirmat oficial de CNSAS. „Informațiile publicate corespund cu originalul existent în arhivă”, preciza Colegiul într-un comunicat. Mai precis, probele se regăsesc în volumele 3, 4, 5 și 8 din dosarul D176.
În ciuda gravității dezvăluirilor, Eugen Barbu nu a fost niciodată anchetat sau tras la răspundere. A murit în 1993, iar la momentul declanșării scandalului nu mai era în viață pentru a răspunde acuzațiilor. În schimb, Corneliu Vadim Tudor a negat vehement implicarea, catalogând totul drept o „fabricare a presei antinaționale”. Dar documentele CNSAS au rămas, iar tăcerea instituțiilor a fost asurzitoare.
