Cu ce se drogau războinicii barbari ai Romei, în urmă cu 1.500 de ani, pentru a fi imbatabili în lupte
De la raționarea zilnică a romului de către Marina Regală până la utilizarea pe scară largă a amfetaminelor de către armata germană în cel de-al Doilea Război Mondial, utilizarea narcoticelor în context militar nu este un fenomen nou. Are o istorie veche de mii de ani.
Cercetările revoluționare sugerează că războinicii barbari nordici din epoca romană ar fi putut folosi stimulente pentru a îmbunătăți performanța pe câmpul de luptă. Descoperirea unor obiecte mici, în formă de lingurițe, atașate de centurile războinicilor în situri arheologice din Scandinavia, Germania și Polonia de astăzi, indică faptul că acestea ar fi fost folosite pentru a doza stimulentele înaintea luptelor. Obiectele respectivă au fost multă vreme o enigmă pentru arheologi.
În prezent, un studiu condus de profesorul Andrzej Kokowski, în colaborare cu biologii de la Universitatea Maria Curie- Skłodowska din Lublin, Polonia, sugerează că aceste lingurițe au fost instrumente pentru administrarea precisă a stimulentelor.
Secretele războinicilor barbari ai Romei
Până acum, teoria generală susținea că lingurile purtate pe centurile de talie de războinicii barbari, în special cele ale triburilor germanice și celtice, erau folosite în principal pentru hrană, dar acum experții spun că soldații ar fi putut folosi droguri pentru a combate frica și plictiseala cu cel puțin 1.500 de ani în urmă.
Mulți războinici barbari purtau asupra lor o linguriță mică, un obiect esențial și versatil, folosit nu doar pentru a mânca și a bea, ci și pentru a se apăra în timpul călătoriilor sau expedițiilor. Cel puțin aceasta era opinia istoricilor până acum. Lingurițele erau de obicei confecționate din lemn, os sau metal și adesea erau ornamentate cu detalii care reflectau statutul sau cultura războinicului. Având în vedere că multe dintre aceste triburi nu dispuneau de vase sofisticate pentru servirea hranei, lingurițele mici și ușor de transportat erau indispensabile.
În timp ce mâncarea părea a fi scopul principal, cercetătorii nu au ignorat posibilitatea ca aceste obiecte să aibă alte utilizări, sugerând că lingurile ar fi putut avea, de asemenea, roluri simbolice sau ar fi putut face parte din echipamentele de luptă, în funcție de contextul cultural.
Citește mai multe pe Adevărul.ro.
