Cu cine a conceput-o, de fapt, regina Maria, pe prințesa Mignon. De ce îi spunea „copilul cărnii mele”
Regina Maria a României și-a numit cea de-a doua fiică, pe prințesa Mignon, „copilul cărnii mele”, o expresie care a stârnit numeroase speculații și controverse în epocă. În memoriile sale, Regina Maria a folosit această metaforă pentru a descrie legătura puternică și personală cu fiica sa, dar unii istorici și contemporani au pus la îndoială paternitatea prințesei, sugerând că tatăl ei ar fi putut fi un presupus amant al reginei, nu regele Ferdinand.
Controverse și speculații
Prințesa Mignon, născută în Gotha, Germania, a venit pe lume într-o perioadă în care zvonurile despre relațiile extraconjugale ale reginei Maria erau frecvente. Unii istorici susțin că regina ar fi folosit expresia „copilul cărnii mele” pentru a sublinia nașterea copilului în sânul familiei sale din Germania, însă alții au speculat că prințesa ar fi fost, de fapt, fiica verilor ei, Boris Vladimirovici Romanov. În ciuda acestor zvonuri, regele Ferdinand a recunoscut-o pe prințesa Maria ca fiind copilul său, iar asemănările fizice dintre cei doi au fost adesea subliniate de contemporani.
O copilă adorată
Românii au numit-o cu afecțiune Mărioara, iar Regina Maria a descris-o în memoriile sale ca pe o ființă deosebit de bună și iubitoare. „Nimic nu-i dădea mai mare plăcere decât să-i ajute pe cei pe care-i iubea”, scria regina despre fiica sa.
Căsătoria prințesei Mignon a fost aranjată conform tradițiilor monarhice. Regele Alexandru al Iugoslaviei a fost invitat să petreacă Crăciunul din 1921 în România, unde a cunoscut-o pe viitoarea sa soție. Logodna a fost anunțată oficial la un dineu de gală la Castelul Peleș, iar căsătoria a avut loc cu mare fast la Belgrad.
Prințesa Mignon s-a mutat în Serbia și și-a asumat rolul de regină a Iugoslaviei, învățând limba sârbă și implicându-se activ în îndatoririle regale. A avut trei copii cu regele Alexandru: Petru, moștenitorul tronului, și doi băieți mai mici, Tomislav și Andreij. În Iugoslavia, Mignon a fost iubită la fel de mult ca mama sa în România.
Văduvie și exil
Regina Mignon a rămas văduvă după asasinarea soțului său în Marsilia, în 1934, de către un reprezentant al unei organizații croate. După moartea regelui Alexandru, prin testament, conducerea țării a fost încredințată verilor lui Alexandru până când fiul său, Petru, ar fi putut prelua tronul. Mignon a devenit regina mamă și s-a dedicat activităților de binefacere și caritate.
În 1930, Mignon a părăsit Iugoslavia și s-a stabilit în Marea Britanie. A continuat să militeze pentru unitatea Iugoslaviei, visul soțului său, și a locuit în Kent și Londra. În 1941, a făcut un apel la demnitate și unitate către compatrioții săi, prin intermediul postului de radio BBC.
După cucerirea Iugoslaviei de către Germania, familia regală a fost exilată. Mignon a trăit în Marea Britanie mai bine de două decenii și a fost împiedicată de regimul lui Tito să-și viziteze țara. A murit în Londra, pe 22 iunie 1961.
Astfel, povestea prințesei Mignon rămâne un amestec de controverse și devoțiune, o prințesă iubită care și-a dedicat viața familiei și poporului său, indiferent de originile paternității sale.
