Cum erau prezentați românii în 1867 de „The Times”: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!”
Pe 30 noiembrie 1867, prestigiosul ziar britanic The Times publica un amplu reportaj despre România, aflată la acel moment într-o perioadă de profundă transformare politică și identitară. Sub semnătura corespondentului din Viena, articolul oferea o privire unică asupra idealurilor naționale ale românilor și asupra modului în care aceștia își percepeau locul în istoria Europei.
Textul începea cu o referire la contextul politic al anului 1867, marcat de urcarea pe tron a principelui Carol I de Hohenzollern. Evenimentul fusese privit ca un moment crucial pentru stabilitatea și modernizarea tânărului stat român. În acest cadru, The Times făcea o incursiune în istoria românilor, oferind cititorilor britanici o perspectivă neobișnuit de profundă asupra aspirațiilor și convingerilor acestui popor.
O identitate modelată de trecutul imperial
Conform articolului, românii erau caracterizați de două mari idealuri, considerate fundamentale pentru identitatea lor. Primul era legat de convingerea fermă că sunt descendenții direcți ai romanilor. „Valahii sunt convinși pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii”, nota jurnalistul.
Deși istoricii occidentali acceptau ideea retragerii administrației romane din Dacia în secolul al III-lea, articolul remarca faptul că românii nu se lăsau influențați de această interpretare. Din contră, îmbrățișau cu mândrie originea lor latină. Această convingere se reflecta în adoptarea alfabetului latin, în eforturile de purificare a limbii de influențe străine și în schimbarea numelui de „valahi” în „români”, pentru a sublinia legătura cu Roma.
The Times concluziona că această „iluzie”, chiar dacă idealizată, avea un rol pozitiv: „Această idee sau iluzie nu este dăunătoare, ci produce un lucru bun în aducerea lor mai aproape de Vest”.
Idealul reîntregirii pământurilor dacice
Al doilea ideal identificat de publicația londoneză era cel teritorial, legat de aspirația unirii tuturor provinciilor locuite de români. Articolul menționa dorința de a revendica nu doar Transilvania, ci întregul teritoriu al vechii Dacii, până la Tisa, ca moștenire legitimă a unui spațiu locuit cândva de strămoșii lor – dacii.
„Cine a văzut Columna lui Traian din Roma va avea puţine dubii că aceşti valahi, la fel ca şi cei din Moldo-Valahia, sunt descendenţii poporului lui Decebal”, nota jurnalistul, făcând o paralelă între reprezentările de pe monumentul antic și portul tradițional al românilor de secol XIX. El adăuga că unirea Principatelor Române din 1859 era percepută ca un prim pas către un „Imperiu Daco-Roman”, o formă simbolică a reconstituirii unei moșteniri istorice.
