Cum se îmbrăcau romanii. Pantalonii strânşi din stofă şi cămăşile înflorate, la modă
În trecut, în zilele de duminică, bărbaţii purtau jachete strânse din stofă, pantaloni albaştri de stofă pentru cizme şi câte o vestă. La cei de condiţie medie vesta avea nasturi din plumb, la cei înstăriţi nasturii erau de argint, scrie adevărul.ro. Țărăncile se îmbrăcau cu haine din pânză de in albastră.
Cum se îmbrăcau femeile din comuna Macea
Costumele de femei, din comuna arădeană Macea, făceau parte dintre puţinele costume româneşti la care nu exista o piesă specială pentru încins mijlocul. În loc de brâu sau beţe, fusta sau rochia, este strânsă după ce este mult răsfrântă, în zboc, la mijloc de nişte aţe tari, legători.
Zbocul constituia, de fapt, partea de sus a poalelor, a rochiei. Aici nu apar motive naţionale, ornamentele, asemănătoare cu cele din partea de sus a corpului. Partea de sus a corpului se îmbracă cu spătoiul. Acesta este, de fapt, o cămaşă din pânză groasă de cânepă, tort în tort, ţesută în casă din cânepa ce şi-o cultiva fiecare gospodar spre a-şi asigura pânzeturile necesare membrilor familiei. Astfel, măceanul era producătorul propriilor elemente de îmbrăcăminte şi al unor articole, cum ar fi lipideul (cearceaful), şi măsăriţa (faţa de masă), dosoiul (prosopul).
Ce purtau femeile după cap
Partea inferioară a corpului este îmbrăcată în rochie, dedesubtul căreia sunt puse poale foarte largi şi bogat încreţite, strânse în talie cu ajutorul pomnatei. Poalele de deasupra sunt îmbrăcate peste altele, astfel încât, fiind strânse sus şi lăsate libere jos, imaginea acestora este aceea a unui clopot.
Ca piesă complementară, femeile purtau o cârpă mare după cap, legată încrucişat peste piept şi înnodată la spate. Pe cap, femeile bătrâne purtau cârpa neagră, legată sub bărbie. Sub cârpă, părul era pieptănat fie cu cărare, fie peste cap şi strâns în conci (coc), legat cu cârpă neagra de conci. Bughioş, are o poală mică numită fodriţă (plisată). Viziclul are o poală mai mare şi e întinsă (neplisată).
Ce purtau bărbații în zilele de duminică
De exemplu, în Aradul Nou, bărbaţii în zilele de duminică sau de sărbători purtau jachete strânse din stofă (postav), pantaloni albaştri strâmţi, de stofă pentru cizme şi câte o vestă. La cei de condiţie medie vesta avea nasturi din plumb, la cei înstăriţi nasturii erau de argint. Bărbaţii mai purtau duminica o pălărie neagră din fetru de lână de oaie.
Încălţările erau cizme înalte, cu carâmb strâmt, din piele lustruită; iarna, jachetele/scurtele purtate din stofă/pânză erau căptuşite cu blană subţire de oaie, iar acoperământul era o căciulă de blană. Pe vreme furtunoasă se purtau paltoanele ardeleneşti „Kepernek”, de la mic la mare.
Femeile (ţărăncile) se înveşmântau, în zilele lucrătoare şi pe timp de vară, în haine din pânză de in albastră, imprimată şi cu rochii de brocart albastre, cu laibăre asortate, cu picioarele goale în papuci (saboţi) iar pe timp de iarnă în rochie moltin, din stofă uşoară de Ardeal, de culoare gri – închis, cu veste asortate, cu ciorapi de lână şi cu pantofi.
Citește întreg articolul pe adevărul.ro.
