Fenomenul optic unic observat în cea mai veche biserică din România. „Se comportă precum un imens ...”
Rotonda de la Gioagiu, Hunedoara, cea mai veche biserică din România, a atras recent pasionații de astronomie cu un fenomen optic nemaiîntâlnit până acum la alte monumente medievale din țara noastră. Cercetătorii au descoperit că lăcașul de cult se comportă ca un ceas solar.
Rotonda de la Gioagiu, Hunedoara, o biserică romanică construită în urmă cu aproape o mie de ani, a atras de mult timp interesul arheologilor, dar în ultimii ani a stârnit un interes tot mai mare din partea pasionaților de astronomie. La începutul lunii aprilie, se comportă ca un ceas solar, iar unii dintre oaspeții săi cred că fenomenul petrecut aici nu este o coincidență.
A atras interesul tot mai multor pasionați de astronomie
În zilele din preajma sărbătorilor de Paște, razele soarelui trec prin una dintre ferestrele mici ale Rotondei și se revarsă prin ferestruica estică, aflată deasupra locului de altar, împrăștiind apoi lumina ca a unui laser în centrul umbrei monumentului. Acest fenomen luminos creează un efect straniu, iar privitorului i se poate părea că soarele răsare prin micile ferestre medievale așezate de cei care au clădit Rotonda.
Legenda spune că locul în care cad razele de lumină se crede că este locul în care cavalerii templieri și-au ascuns comoara în drumul lor de întoarcere de la Ierusalim pe drumul roman și prin Valea Geoaghi spre Munții Apuseni. În realitate, unele date istorice arată că Rotonda ar fi fost clădită în secolul al XI-lea, înaintea epocii templierilor și a primelor cruciade.
„Fenomenul s-ar datora faptului că această biserică, în perioada străveche, ar fi fost construită după niște calcule matematice și astronomice foarte bine definite, ce țineau de poziția soarelui și a lunii, pentru că și cu luna s-ar petrece acest fenomen, undeva în octombrie, când este lună plină”, spune Claudiu Șimonați, ghidul turistic din stațiunea Geoagiu Băi, potrivit adevărul.ro.
Fenomenul optic care descrie modul în care razele soarelui sunt proiectate prin ferestrele Rotondei a fost cercetat, iar rezultatele sale au fost publicate într-un studiu realizat de Dan George Uza, de la Societatea Română pentru Astronomie Culturală (Cluj-Napoca).
„Acest fenomen a mai fost observat de unii cercetători”
„Merită să mai observăm faptul că Rotonda din Geoagiu se comportă precum un imens ceas solar, fixând în teren anumite repere temporale cu ajutorul luminii. Proiecţia luminii poate fi modelată din punct de vedere geometric după regulile aplicabile cadranelor solare. De altfel, pe tija ceasurilor solare se prevede uneori un ecran, adesea circular, cu o gaură mică în centru (oculus), înlesnindu-se, astfel, citirea orelor pe cadranul propriu-zis, deoarece mijlocul unei pete luminoase rotunjite se găseşte mult mai uşor decât muchia unui halou dreptunghiular de penumbră. La Rotondă, acest orificiu circular are o dimensiune apreciabilă (circa 23 de centimetri în diametru), dar el acţionează după aceleaşi principii”, arăta Dan George Uza, autorul studiului „Fenomene luminoase la Rotonda din Geoagiu”.
O altă observație a autorului este aceea că ferestrele estice și vestice coincid aproape perfect cu punctele echinocţiale de răsărit şi apus. Prin urmare, în echinocţiului, razele soarelui aveau o traiectorie aliniată celor două ferestre.
În ultimii ani, Aknai Szilard, managerul Centrului de tineret din Geoagiu, s-a implicat în restaurarea Rotondei din Geoagiu, dar și a bisericii reformate aflată lângă aceasta și a observat fenomenul optic: „Acest fenomen a mai fost observat de unii cercetători și la alte monumente din Ungaria, iar în bisericile din Transilvania, până acum doar la Rotonda din Geoagiu”.
Cea mai veche biserică din România
Rotonda din Geoagiu datează din secolele XI-XII şi se numără printre cele mai vechi biserici păstrate în România. Acest lucru este demonstrat de numeroasele morminte medievale săpate de arheologi în interiorul și în jurul bisericii.
Cel puțin zece monumente funerare romane din zona înconjurătoare sunt încastrate în zidurile bisericii medievale. Cinci lei funerari, cel mai probabil proveniți de la așezarea daco-romană Germisara, din apropiere, făceau parte din vechiul lăcaș feudal – trei dintre ei putând fi văzuți și în prezent în jurul bisericii - care în 1930 a fost demolat și restaurat din temelii.
Un alt monument valoros, vizibil în pereții bisericii înfăţişează o familie romană, compusă din mamă, tată şi doi copii. Copiii au fost redați în ţinuta unor elevi, unul dintre ei având rechizite şcolare, fapt care i-a făcut pe arheologi să susțină că în provincia Dacia, ocupată de romani, copiii beneficiau de educație școlară.
